Pe 7 decembrie 2020, Consiliul a adoptat o decizie și un regulament de instituire a unui regim mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului. Pentru prima dată, UE se dotează cu un cadru care îi va permite să vizeze persoane, entități și organisme – inclusiv actori statali și nestatali – responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului și de abuzuri grave împotriva acestora la nivel mondial, implicate în încălcările și abuzurile respective sau asociate cu acestea, indiferent unde au avut loc.
„Astfel de măsuri restrictive vor prevedea o interdicție de călătorie aplicabilă persoanelor fizice, precum și o înghețare a fondurilor, aplicabilă atât persoanelor fizice, cât și entităților. În plus, persoanelor și entităților din UE li se va interzice să pună fonduri la dispoziția celor incluși pe listă, fie direct, fie indirect.
Prin fonduri se înțeleg activele financiare și beneficiile de orice natură, inclusiv, dar fără a se limita la:
(i) numerar, cecuri, creanțe în numerar, cambii, ordine de plată și alte instrumente de plată;
(ii) depozite la instituții financiare sau la alte entități, solduri de conturi, creanțe și titluri de creanță;
(iii) titluri de valoare și instrumente de datorie, inclusiv titluri și acțiuni, certificate reprezentând titluri de valoare,
obligațiuni, bilete la ordin, warante, obligațiuni negarantate și contracte derivate, tranzacționate în mod public și
privat;
(iv) dobânzi, dividende sau alte venituri din active ori profitul provenit din active sau generat de acestea;
(v) credite, drepturi compensatorii, garanții, garanții de bună execuție sau alte angajamente financiare;
(vi) acreditive, conosamente, contracte de vânzare;
(vii) documente care atestă deținerea de cote-părți dintr-un fond sau din resurse financiare;
Cadrul pentru măsurile restrictive specifice se aplică unor acte precum genocidul, crimele împotriva umanității și alte încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri grave împotriva acestora (de exemplu, tortură, sclavie, execuții extrajudiciare, arestări arbitrare sau detenții). Alte încălcări ale drepturilor omului sau abuzuri grave împotriva acestora pot, de asemenea, să facă obiectul regimului de sancțiuni, atunci când încălcările sau abuzurile respective sunt larg răspândite, sistematice sau reprezintă motive de profundă îngrijorare în ceea ce privește obiectivele politicii externe și de securitate comune prevăzute în tratat (articolul 21 din TUE).
Noul cadru juridic de sacționare se aplică și următoarelor încălcări ce sunt prevăzute în mod neehaustiv precum:
(i) traficul de persoane, precum și abuzurile împotriva drepturilor omului comise de persoane care introduc ilegal
migranți, astfel cum se menționează în prezentul articol;
(ii) violența sexuală și bazată pe gen;
(iii) încălcări sau abuzuri în ceea ce privește libertatea de întrunire și de asociere pașnică;
(iv) încălcări sau abuzuri în ceea ce privește libertatea de opinie și de exprimare;
(v) încălcări sau abuzuri în ceea ce privește libertatea religioasă sau de convingere.
Consiliul, hotărând la propunerea unui stat membru sau a Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, este cel căruia îi va reveni răspunderea de a întocmi, revizui și modifica lista de sancțiuni.
Decizia de astăzi subliniază că promovarea și apărarea drepturilor omului rămân o piatră de temelie și o prioritate a acțiunii externe a UE și reflectă hotărârea UE de a aborda încălcările grave ale drepturilor omului și abuzurile grave împotriva acestora.
Actele juridice relevante au fost publicate în Jurnalul Oficial. Regulamentul este direct aplicabil în toate statele membre, inclusiv în România, începând cu 8 decembrie 2020″ se arată în materialul publicat de legalup.ro
