Cum se cheltuiesc banii publici ca să fie folosiți împotriva cetățenilor!?
Un reporter din Brașov ne-a povestit prin ce trece de când încearcă să ia un copil în plasament pentru ca acesta să nu ajungă într-un centru, așa cum sunt doi dintre frații săi, sau la un asistent maternal profesionist (cum e cazul altor doi) la care să stea până la 7 ani, pentru ca apoi să ajungă tot într-un centru. DGASPC Brașov este instituția către care merg, în fiecare an (cu excepția anului trecut, când pandemia a făcut ca sănătatea să fie principala preocupare), cei mai mulți bani ai Consiliului Județean Brașov. Cum sunt cheltuiți acești bani reiese extrem de limpede din cele spuse de Ana Țîrcă, reporter la „Bună Ziua, Brașov!”. Iată povestea spusă de aceasta.
„În anul 2018, am vrut să luăm doi copii dintr-un centru în plasament. Nimeni nu i-a luat vreodată măcar în vizită, așa cum se întâmpla cu toți ceilalți copii din centru și ne-am gândit, la început, să le facem o bucurie. Am ajuns să ne atașăm foarte mult de ei și așa am decis să-i luăm în plasament. Când lucrurile erau destul de avansate, am fost rugați de maica stareță de la mănăstirea „Sfântul Gheorghe” din Bunești să luăm o fetiță pentru o lună sau două acasă la noi, deoarece mama ei urma să nască, aceasta avea probleme de sănătate și mai avea trei frați, iar tatăl lucra la mănăstire și nu avea cine să se îngrijească de cea mai mică. După aproape o lună am dus-o pe fetiță acasă, deoarece s-a dovedit că mama mai avea până să nască.
Când mama era deja la maternitate, cei de la Protecția Copilului Brașov i-au luat pe cei trei copii mai mici. O fată de 7 ani a ajuns în centrul de la Codlea, iar fetița de un an și jumătate și un băiețel de doi ani și jumătate au fost duși la un centru din Săcele, fără acordul familiei. Tatăl ne-a cerut ajutorul și am mers pe urmele copiilor, încercând să ajutăm la întoarcerea acestora în familie. Am ajuns la directorul adjunct de atunci al DGASPC Brașov, Daniela Luca, care, în momentul în care i-am cerut actele prin care au fost luați copiii (deoarece era evident că legea a fost încălcată), ne-a amenințat pe mine și pe soțul meu: „Cu dumneavoastră vorbesc altfel, doamnă!Vreți să mai fiți familie de plasament? Dacă da, atunci colaborați ca oamenii!”, ne-a spus directoarea.
Înainte să plecăm din sediul instituției, ne-au și fost înmânate actele prin care ni se refuza plasamentul copiilor. Cum era și firesc, am dezvăluit în presă toate abuzurile făcute, precum și amenințarea. Directorul general urma să iasă la pensie și Daniela Luca spera să fie numită în locul său. Nu s-a întâmplat așa și, probabil, a considerat că am avut o mare contribuție la acest eșec personal al ei. Răzbunarea avea să vină în timp”, a spus Ana Țîrcă.
Între timp, pentru că familia nu se descurca cu tratamentele necesare fetiței de un an și jumătate, Ana și soțul ei au luat-o la ei acasă. De altfel, o bună perioadă a locuit și mama la ei, împreună cu micuța, dar apoi a fost nevoită să se întoarcă la ceilalți – între timp – patru frați. În ianuarie 2020, a decis, împreună cu soțul ei, să încerce să obțină plasamentul fetiței pe care o creștea din vara anului 2018, când avea un an și jumătate. Decizia a venit în urma faptului că toți ceilalți patru frați ai fetei, care erau împreună cu părinții lor, au fost preluați de Protecția Copilului la sfârșitul anului 2019 și nu dorea ca și fetița care a fost crescută mai mult de ei să ajungă în instituțiile statului.
„Am solicitat o anchetă Direcției de Asistență Socială Brașov și începerea demersurilor necesare de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Brașov. Ancheta socială a DAS a decurs normal – chiar am luat-o și pe mama copilului la sediul instituției, atunci când am fost chemați – astfel că urma evaluarea făcută de Protecția Copilului. De atunci, viața familiei noastre a devenit un coșmar. Peste 100 de nopți le-am petrecut studiind legi și cărți de psihologie, regulamente și alte cazuri asemănătoare, ca să aflăm ce legi au fost încălcate și ce putem face”, a continuat reporterul.
„Înainte să apuce să se așeze, la vizita la domiciliul nostru, psihologul Cătălin Stanciu a început să ne povestească despre persoanele pe care le-a evaluat. „Toți îmi spun cât de sever sunt la teste, dar ce de treabă le par, după ce pică testele, la terapie”. După plecarea lui și a asistentului social Oana Mănăilă i-am spus soțului: „Trebuie să avem mare grijă, pentru că am impresia că avem deja un verdict!”.
Am fost chemați să dăm testul într-o zi din luna februarie 2020, la ora 8:30, iar Cătălin Stanciu ne-a spus că testul durează 90 de minute, așa că am considerat că soțul va ajunge la timp la muncă, cu o mică întârziere, de 5-10 minute. Ajunși la sediul DGASPC am avut prima surpriză: psihologul a întârziat 30 de minute. Am început testul, așadar, în jurul orei 9:00, astfel că soțul meu a trimis un mesaj la muncă dacă poate întârzia 30 de minute.
Numai că psihologul ne-a explicat timp de câteva minute ce teste vom da și acestea au început să vină unul după altul, iar apoi și interviul. Totul a durat cam două ore și jumătate, iar, la final, asistentul social ne-a spus cât de drăguț a fost domnul psiholog că ne-a făcut două ședințe într-un singură, ca să nu venim de două ori! Or, psihologul ar fi trebuit să ne informeze și să ne ceară acordul să facem două ședințe în una sigură. Timpul mult mai îndelungat necesar răspunsurilor, desenelor, completărilor, interviului și tuturor demersurilor i-a indus o stare de stres soțului meu, care mi-a cerut la un moment dat să mă grăbesc, fapt invocat mai târziu de psiholog”, a mai spus Ana Țîrcă.
Cei doi soți au plecat, considerând că au făcut un pas important în salvarea unui copil de dezastrul din Protecția Copilului, deși reporterul spune că, pe parcursul testului, psihologul a jignit-o în repetate rânduri și – avea să afle mai târziu – încălcase toate prevederile din codul deontologic.
„În 5 martie am fost chemați la o discuție cu psihologul și asistentul social, care ne-au transmis că, în opinia lor, nu suntem capabili să luăm un copil în plasament. Motivele invocate de asistentul social nici nu o să le trecem în revistă, decât extrem de scurt, deoarece sunt de-a dreptul hilare. Primul dintre cele invocate este faptul că eu am depus mărturie într-un proces pe care DGASPC l-a pierdut! Al doilea, că am scris, de-a lungul timpului, articole denigratoare la adresa colegilor săi! Psihologul Cătălin Stanciu a mers chiar mai departe”, povestește reporterul brașovean.
Test pentru persoane bolnave mental, aplicat celor sănătoase!
Ana Țîrcă spune că unul din testele aplicate de Cătălin Stanciu se numește MCMI-III (Millon Clinical Multyaxial Inventory), iar altul IQ (chestionar de ostilitate). Psihologul le-a spus că, în urma aplicării MCMI-III, soțul are două tulburări de personalitate – histrionică și narcisistă – iar reporterul trei: histrionică, narcisistă și compulsivă. Iată, însă, ce scrie în manualul testului, la rubrica „dezavantaje”: „Scalele de personalitate evaluate prin MCMI-III nu reflectă cu acuratețe specificul TP (tulburărilor de personalitate, n.n.) din DSM-5. Trei dintre scalele de personalitate – histrionică, narcisistă și compulsivă – nu indică neapărat aspecte disfuncționale ale personalității, majoritatea respondenților sănătoși obținând scoruri ridicate la una sau mai multe dintre aceste scale. Proba a fost concepută și etalonată pentru a fi utilizată pe o populație clinică, prin urmare, există semne de întrebare legate de măsura în care rezultatele persoanelor „normale” sunt subestimate, pentru că scorul lor se compară cu valori de referință medii obținute pe populații clinice”. Autorii versiunii în limba română arată că „cercetările anterioare realizate în legătură cu testul MCMI-III au arătat că un scor ridicat al celor trei scale de personalitate poate reflecta, uneori, puncte forte ale personalității și nu neapărat o patologie”, atunci când vorbim despre populație generală.
Înaintea evaluării, cei doi depuseseră la DGASPC documente de la psiholog și psihiatru în care se precizează foarte clar că nu au probleme de sănătate mentală, astfel că nu se justifica utilizarea unui test pentru persoanele internate în clinicile de psihiatrie, așa cum sugerează autorii să fie folosit.
„Cele două luni din starea de urgență le-am petrecut atât eu, cât și soțul meu, pe Internet, ca să aflăm despre acest avertisment al autorilor testului. Psihologul Cătălin Stanciu ne-a spus că „este un test care acoperă toate tulburările și pe care îl aplic de trei ani, nu poate da greș, e verificat pe multe persoane”. Când am aflat ce au spus autorii, am mers la fostul președinte al Colegiului Psihologilor din România, Doru Dima, să ne sfătuiască ce să facem. „Cum se numește testul? Nu am auzit de acest test!”, ne-a spus Doru Dima, care a verificat pe site-ul Colegiului Psihologilor din România și nu a găsit acest test între testele care puteau fi folosite în România. Doru Dima ne-a sfătuit să mergem la Cătălin Gherasim, specialistul numărul unu al Brașovului în psihologie clinică și expert în psihologie judiciară, care ne-a explicat ce prevederi a încălcat Cătălin Stanciu și ce avem de făcut în continuare. Ca să putem face ce ne-au sfătuit Cătălin Gherasim și Doru Dima a fost nevoie de alte câteva luni de muncă, noaptea, după job. A trebuit să găsim instrumentele prin care se face scorarea testului, ca să putem să reluăm tot ce a făcut Cătălin Stanciu. Astfel, am descoperit și alte nereguli în procesul de evaluare în urma testului. Și mai grav a fost la testul IQ. Aici există mai multe coloane, la care rezultatul se obține foarte simplu, în genul testelor de la examenul pentru permisul de conducere. La o întrebare răspundeam cu „adevărat” sau „fals”, iar răspunsul primea un punct dacă se potrivea cu cel din grila de răspuns și zero puncte dacă era pe dos. Astfel, la ultima coloană, o verificare simplă arată că am obținut 6 puncte. Domnul psiholog Cătălin Stanciu a scris, inițial, 4, dar, probabil pentru că nu era suficient pentru ce își dorea, a modificat și a scris 3. Modificarea este vizibilă cu ochiul liber, așa cum se vede în fotografie”, mai precizează reporterul.
Cei doi i-au solicitat lui Cătălin Stanciu să reia testul. Deși psihologul avea obligația să îi informeze că au dreptul la o a doua evaluare, soții Țîrcă spun că acesta i-a refuzat și le-a spus că nu depinde de el. „Mai mult, Cătălin Stanciu ne-a întrebat de ce am picat testul cu un alt psiholog, Lucia Mătăsaru. Am rămas uimiți. Noi fuseserăm la Lucia Mătăsaru, însă nu pentru o evaluare a noastră, ci a celor doi frați pe care am vrut să îi luăm în plasament în 2018. Cătălin Stanciu nici măcar nu a înțeles ce a citit! De altfel, când Daniela Luca ne-a amenințat că nu vom mai fi familie de plasament, un alt psiholog, Geta Mormoloc, a zis că am picat la interviu. Am chemat-o, în 2020, în biroul actualei directoare, Julieta Gârbacea și am întrebat-o de ce am picat. Ne-a spus că m-a întrebat de ce îmi doresc copii, eu i-am zis că vreau să ajung în rai, motiv pentru care a decis să ne pice la interviu! Dacă utilizarea unei metafore este motiv pentru ca o familie să nu poată lua copii în plasament, chiar nu mai am ce spune!”, a mai povestit Ana Țîrcă. Jurnalista a precizat și că a folosit această metaforă după ce i s-a adresat de 5 ori aceeași întrebare.
Bani publici cheltuiți ilegal?
Cei doi soți au cerut DGASPC Brașov să le spună dacă testele aplicate de psiholog erau acreditate. „Acestea sunt acreditate, iar psihologul care le-a aplicat și interpretat este acreditat de Colegiul Psihologilor din România, fiind supervizor și psiholog clinician, având codul …”, a transmis, într-un răspuns scris, DGASPC Brașov. Numai că, în lista Colegiului Psihologilor din România, testul nu apărea, deci nu putea fi utilizat în țara noastră. Cu alte cuvinte, DGASPC Brașov a cheltuit bani publici (și un singur manual costă 382,48 euro) pentru un instrument care nu putea fi folosit în România!
Nici Protecția Copilului, nici Colegiul Psihologilor nu răspund, la mai bine de 9 luni!
„Am luat imediat legătura cu un avocat, care a trimis Colegiului Psihologilor din România o solicitare legată de existența în listă a testului MCMI-III. Scrisoarea electronică a fost trimisă de avocat în 29 iulie 2020, iar în 1 august 2020 – la numai 3 zile – MCMI-III a apărut în listă! Separat, am făcut o plângere către comisia de disciplină, în care am redat toate neregulile din timpul testării și de după aceea. Deși au trecut mai bine de 9 luni, nu am primit decât un răspuns, prin noiembrie anul trecut, în care ni se preciza că a început o cercetare disciplinară prealabilă. Motivul l-am aflat când am căutat date despre persoana care conducea cercetarea: Armand Cătălin Veleanovici, șef de centru la DGASPC sector 2 București. Potrivit legii, acesta se afla în conflict de interese în momentul în care l-a cercetat pe un psiholog al DGASPC Brașov”, spune reporterul.
„Ca urmare a acestor fapte, de mai bine de un an ne temem să ieșim cu fetița din casă, deoarece, în concluzia evaluării se precizează că „în privința minorei se va institui o măsură de protecție specială”. După cum se poate vedea, nu este vorba despre o propunere în acest sens către conducerea DGASPC, ci de un verdict clar, astfel că teama ne este justificată, mai ales că, între timp, am mai publicat un caz în care un minor a fost luat din fața blocului, fără documente legale. Probabil că doar anchetele favorabile făcute atât de DAS Brașov, cât și de Asociația Catharsis, la domiciliul nostru, i-au oprit pe cei de la Protecția Copilului să comită un nou abuz”, crede Ana Țîrcă.
În art. 21 din Legea 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, se precizează că: „Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică este incompatibilă cu: c) folosirea cu bună știință a cunoștințelor sau metodelor profesionale în defavoarea persoanei sau în scop ilegal”. Cu alte cuvinte, un psiholog care folosește un test în defavoarea unor persoane nu mai poate practica această meserie, deoarece își pierde dreptul de liberă practică.
Între timp, Cătălin Stanciu a fost mutat la statistică și nu mai lucrează cu publicul, iar familia Țîrcă a obținut atestatul de familie aptă să adopte, în urma unui curs de trei luni și a mai multor evaluări făcute de mai mulți psihologi. Având în vedere că nu a numărat bine, până la 6, ne întrebăm cum va face față provocării noului loc de muncă!?Dacă în cazul unei jurnaliste, care are puterea cuvântului scris, DGASPC Brașov nu a ținut seama de legi și coduri, la ce abuzuri sunt supuse persoanele care nu au șansa de a se face auzite atât de ușor? Încrengăturile cazului sunt și mai complexe și vă promitem că vom face și alte dezvăluiri.
Rămân niște întrebări pentru autorități! Cum este posibil să achiziționezi, din bani publici, un test care nu era acreditat și autorizat? Cum este posibil să folosești un test în România despre care știi că nu este acreditat și autorizat în acest scop? La aceste întrebări așteptăm și niște răspunsuri…din partea organelor judiciare! Așa ar fi normal și legal.
În data de 18 Aprilie va avea loc concursul pentru ocuparea funcției publice de conducere de director general la Protecția Copilului Brașov. O funcție extrem de râvnită…! Secret mare! Totul este ținut sub cheie! La concurs sau înscris trei persoane.
