De foarte multe ori autoritățile refuză comunicarea unor informații, care ar trebui să fie de interes public și solicitate în baza Legii 544/2001, invocând prevederile Regulamentului General Pentru Protecția Datelor (GDPR). Singurul instrument legal pe care îl avem la îndemână, în astfel de situații, este să ne adresăm instanțelor de judecată. ASUM a avut multe procese pe această temă și foarte multe dintre acestea au fost câștigate. Chiar și în aceste condiții încă ne mai confruntăm cu refuzul de comunicare a informațiilor de interes public, de către instituțiile publice, invocând în mod abuziv prevederile Legii 544/2001 și GDPR. De ce se ajunge în această situație? Sunt suficiente măsurile sancționatorii prevăzute de Lege, în cazul în care instituțiile statului invocă abuziv GDPR?
Ce spune GDPR-ul în privința accesului la informațiile publice.
”Art. 86 din GDPR oferă o imagine suficient de clara asupra prelucrării și accesului public la documente oficiale: „Datele cu caracter personal din documentele oficiale deținute de o autoritate publică sau de un organism public sau privat pentru îndeplinirea unei sarcini care servește interesului public pot fi divulgate de autoritatea sau organismul respectiv în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern sub incidența căruia intră autoritatea sau organismul, pentru a stabili un echilibru între accesul public la documente oficiale și dreptul la protecția datelor cu caracter personal în temeiul prezentului Regulament”.
Cu alte cuvinte GDPR-ul nu interferează cu legislația națională referitoare la informațiile de interes public, lăsând la latitudinea fiecărui stat stabilirea informațiilor de interes public, modul și forma sub care acestea pot fi divulgate. Asociația Studențească Ligia Studenților ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (LS Iași) a intentat un proces Universității Naționale de Muzică din București (Universitatea) ca urmare a refuzului acesteia de a face publice rezultate evaluării cadrelor didactice realizată de către studenți.Atât pe parcursul procesului cât și al recursului, Universitatea a susținut că refuzul furnizării informațiilor solicitate este întemeiat și ca a procedat în conformitate cu prevederile legale, considerând ca evaluările cadrelor didactice de către studenți reprezintă date cu caracter personal. În aceiași timp, LS Iași a susținut că evaluarea de către studenți a prestației cadrelor didactice este obligatorie, rezultate acestei evaluări fiind informații publice, în conformitate cu dispozițiile art. 303 alin. 2 din Legea nr.1/2011 (Legea Educației). se arată în materialul publicat de dpo-NET.ro
Decizia Curții de Apel Iași aici!
Curtea a respins ca nefondat recursul Universității, menținând astfel decizia Tribunalului Iași, decizia prin care Universitatea era obligată să comunice Ligii Studenților informațiile solicitate, această decizie fiind definitivă. În motivarea deciziei, Curtea a susținut că “potrivit art. 14 alin. 1 din Legea nr. 544/2001, informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice. Cum învățământul este serviciu de interes public, iar cei vizați de solicitarea Ligii Studenților sunt profesori în cadrul universității, rezultatele evaluării activității lor de către studenți, evident cu indicarea numelui și prenumelui fiecăruia, pot face obiectul unei cereri de comunicare informații interes public, dispozițiile Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR) necuprinzând o restricționare din acest punct de vedere”.
Curtea a mai adăugat că “Statele membre au obligația de a lua toate măsurile pentru ca principiile ce se degajă din Regulament și dispozițiile acestuia să fie respectate , datele cu caracter personal să fie corect prelucrate și corespunzător protejate, fără însă ca acest nivel de protecție asigurat de GDPR să împiedice accesul publicului la informațiile de interes public.”
Cele doua instanțe care au judecat plângerea înaintată de liga studenților au transmis un mesaj cât se poate de clar: GDPR-ul nu este o pârghie de care sa ne prevalam atunci când dorim să blocăm accesul la anumite date de interes public chiar dacă acestea sunt date cu caracter personal” se arată în materialul publicat de dpo-NET.ro
Probabil va mai trece mult timp până când vom conștientiza impactul pozitiv pe care GDPR-ul îl are și care vor fi beneficiile pe termen lung, precum și faptul că acesta are ca scop apărarea drepturilor și libertăților persoanelor și nu îngrădirea acestora.
