În contextul apropierii alegerilor prezidențiale din România, sondajele de opinie joacă un rol crucial în conturarea peisajului politic. Însă cât de precise sunt aceste predicții? O analiză a rezultatelor alegerilor europarlamentare din 9 iunie 2024 în comparație cu sondajele pre-electorale oferă o perspectivă interesantă asupra acurateței institutelor de sondare din țară.
Principalele case de sondare: CURS și INSCOP
Două dintre cele mai proeminente institute de sondare din România, CURS și INSCOP, au furnizat multiple predicții înaintea alegerilor europarlamentare. Iată cum s-au comparat estimările lor cu rezultatele reale:
Alianța PSD-PNL
- Rezultat real: 48,55%
- CURS: A estimat corect scorul de 48% la începutul lunii mai
- INSCOP: A subestimat cu aproximativ 5 procente la sfârșitul lunii mai
Alianța Dreapta Unită (ADU)
- Rezultat real: 8,71%
- CURS: A supraestimat masiv la 24% (cu 16% peste rezultatul real)
- INSCOP: A supraestimat la 14% (cu 6% peste rezultatul real)
AUR
- Rezultat real: 14,93%
- INSCOP: A supraestimat ușor la 17,5% (cu 2,6% peste rezultatul real)
Partidul Umanist Social Liberal (PUSL)
- Rezultat real: 1,5%
- CURS: A supraestimat semnificativ la 8% (cu 6,5% peste rezultatul real)
SOS România
- Rezultat real: 5%
- Ambele institute: Au estimat corect în jurul pragului de 5%
REPER
- Rezultat real: 3,74%
- Ambele institute: Au subestimat, oferind estimări între 1% și 2%
Observații cheie
- Supraestimarea ADU: Ambele institute au supraestimat semnificativ performanța Alianței Dreapta Unită, cu CURS oferind o estimare deosebit de exagerată.
- Acuratețe pentru Alianța PSD-PNL: CURS a fost remarcabil de precis în estimarea scorului alianței de guvernare, în timp ce INSCOP a subestimat ușor.
- Cazul PUSL: Sondajul CURS a oferit o estimare extrem de optimistă pentru PUSL, mult peste rezultatul real.
- Subestimarea REPER: Ambele institute au subestimat semnificativ performanța REPER.
- Estimări relativ precise pentru SOS România: Ambele institute au fost aproape de rezultatul real în cazul SOS România.
Concluzii
Analiza arată că, deși sondajele oferă o imagine generală a tendințelor electorale, ele pot fi supuse unor erori semnificative. Factorii care pot influența aceste discrepanțe includ:
- Metodologia de eșantionare
- Momentul realizării sondajului în raport cu data alegerilor
- Schimbările rapide în preferințele alegătorilor
- Posibile influențe politice sau comerciale asupra caselor de sondare
În contextul viitoarelor alegeri prezidențiale, este crucial ca publicul și actorii politici să interpreteze sondajele cu precauție, înțelegând limitările inerente ale acestor instrumente predictive.
