Cum sunt transmise, unor terțe persoane, date și informații cu caracter persoanl, în mod ilegal, de către funcționarii publici? Cum sunt accesate bazele de date ale anumitor instituții din Brașov, cu privire la anumite persoane și cum apar aceste informații în spațiul public, în mod ilegal? De ce? În ce scop? Revenim pe larg pe acest subiect.
Divulgarea de către un funcționar public a unor date și informații cu caracter privat ale unei persoane fizice poate atrage răspunderi legale serioase în România, în funcție de natura faptelor și consecințele acestora. Aceste răspunderi pot include răspundere penală, administrativă, civilă sau disciplinară. Iată principalele aspecte relevante:
1. Răspunderea penală
Conform Codului penal, divulgarea ilegală a datelor cu caracter privat/personale poate fi sancționată în următoarele situații:
- Art. 304 – Divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice
- Dacă un funcționar public dezvăluie informații ce nu sunt destinate publicității, inclusiv date personale, și acest lucru cauzează prejudicii, poate fi sancționat cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
- Art. 226 – Violarea vieții private
- Divulgarea, fără drept, a unor informații referitoare la viața privată a unei persoane poate atrage o pedeapsă de până la 2 ani de închisoare sau amendă.
- Art. 302 – Divulgarea corespondenței
- Accesarea și divulgarea corespondenței private, inclusiv a datelor electronice, fără consimțământul persoanei, este pedepsită.
- Legea nr. 363/2018 privind protecția datelor personale (GDPR)
- În cazul în care divulgarea contravine regulamentului european, se pot aplica sancțiuni pentru încălcarea confidențialității datelor.
2. Răspunderea administrativă
Funcționarul public care încalcă confidențialitatea datelor poate fi sancționat administrativ conform:
- OUG 57/2019
- Funcționarul public este obligat să respecte confidențialitatea informațiilor dobândite în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Încălcarea acestei obligații poate duce la sancțiuni disciplinare precum avertisment, reducerea salariului, retrogradarea sau chiar încetarea raportului de serviciu.
3. Răspunderea civilă
Dacă divulgarea datelor private cauzează prejudicii unei persoane, aceasta poate solicita:
- Despăgubiri materiale și morale, conform Codului civil, pentru încălcarea dreptului la viață privată și protecția datelor personale.
4. Sancțiuni în baza GDPR
În cazul încălcării Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR):
- Persoana afectată poate sesiza Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP).
- ANSPDCP poate aplica amenzi semnificative, care pot ajunge până la 20 milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri anuală globală, în funcție de gravitatea încălcării.
5. Răspunderea disciplinară
Angajatorul (instituția publică) poate iniția proceduri disciplinare împotriva funcționarului care a divulgat datele, conform regulamentului intern sau legislației aplicabile.
În ultima perioadă, mai multe cazuri de divulgare ilegală a datelor de către funcționari publici au fost mediatizate:
- Exemplu: Un angajat al unei primării, a direcției fiscale, a divulgat datele personale( adresă, CNP…etc) ale unui contribuabil către terți fără consimțământ. ANSPDCP a aplicat o amendă consistentă instituției, iar funcționarul a fost sancționat disciplinar. În plus, a fost depusă și o plângere penală!
- Alt exemplu: Divulgarea istoricului medical al unei persoane către presă de către un angajat al unui spital public. Fapta a dus la deschiderea unui dosar penal și la solicitarea de despăgubiri de către victima prejudiciată.
Divulgarea ilegală a datelor personale de către un funcționar public este o încălcare gravă a legii care atrage răspundere multiplă. Persoanele afectate sunt încurajate să depună plângeri la ANSPDCP sau la organele de urmărire penală pentru a-și proteja drepturile. Totodată, instituțiile publice trebuie să ia măsuri preventive stricte pentru a evita astfel de incidente.
Publicarea de către un organ de presă a unor date și informații cu caracter personal fără consimțământul persoanei vizate poate atrage răspunderi legale semnificative. Deși presa beneficiază de dreptul la libertatea de exprimare și informare, acest drept nu este absolut și trebuie echilibrat cu protecția dreptului la viață privată al individului, conform legislației naționale și europene.
Publicarea datelor personale fără consimțământ poate constitui o încălcare a dreptului la viață privată, consfințit de art. 71 și următoarele din Codul civil.Persoana afectată poate solicita în instanță:
- Despăgubiri pentru prejudiciul moral și material.
- Retragerea informațiilor publicate și oprirea răspândirii lor.
Persoana afectată poate formula și o plângere penală!
Recomandare: Dacă sunteți victimă sau aveți suspiciuni privind divulgarea ilegală a datelor de către un funcționar public, ori alte persoane:
- Depuneți o plângere la ANSPDCP.
- Formulați o plângere penală la Parchet.
- Adresați-vă instanțelor civile. Solicitați despăgubiri în instanță, dacă este cazul.