România se confruntă cu o problemă gravă în ceea ce privește accesul cetățenilor la informațiile de interes public. Deși legea garantează acest drept, realitatea demonstrează că instituțiile publice refuză adesea să ofere informațiile solicitate în mod legal, determinând cetățenii să apeleze la instanțe pentru a obține ceea ce li se cuvine de drept.
Legea este clară, dar aplicarea ei lasă de dorit
Conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, instituțiile statului sunt obligate să ofere răspunsuri în termen de 10 zile de la data înregistrării cererii și maximum 30 de zile, dacă vorbim de o solicitare mai complexă. În cazul în care este nevoie de 30 de zile pentru răspuns, autoritatea publică este obligată să comunice acest lucru în maxim 10 zile de la data înregistrării solicitării. Solicitarea de informații de interes public nu trebuie justificată și nu există vreo prevedere legală care să limiteze numărul de cereri.
Legal, zilnic se pot transmite cererei de comunicare a informațiilor de interes public, sau de mai multe ori în aceeași zi, chiar dacă vorbim de aceeași instituție publică. La fel de important, dacă cererea este transmisă pe e-mail, lipsa semnături nu reprezintă motiv de refuz a comunicării informațiilor. Cu toate acestea, numeroase cazuri demonstrează că aceste termene sunt frecvent ignorate, iar solicitările cetățenilor sunt amânate sau chiar ignorate complet. Singura opțiune rămasă pentru cei care insistă este acțiunea în instanță, ceea ce implică resurse financiare, timp și eforturi suplimentare.
Justiția confirmă dreptatea cetățeanului, dar prea târziu
Cazurile în care informațiile sunt obținute doar după un an sau chiar mai mult, în urma unor procese judiciare, sunt din ce în ce mai frecvente. Chiar dacă instanțele obligă instituțiile să furnizeze datele solicitate, acestea ajung de multe ori să fie irelevante pentru solicitant, care avea nevoie de ele în timp util pentru a lua decizii sau pentru a documenta subiecte de interes public.
Lipsa sancțiunilor favorizează abuzurile
Un aspect esențial care contribuie la perpetuarea acestui fenomen este lipsa sancțiunilor pecuniare aplicabile instituțiilor care încalcă legea. Practic, funcționarii publici nu sunt trași la răspundere pentru refuzul de a oferi informații în termenul legal, ceea ce permite tergiversarea sistematică a accesului la date esențiale pentru transparența actului administrativ.
Cum poate fi corectat acest derapaj?
Pentru a remedia situația, sunt necesare mai multe măsuri ferme:
- Introducerea de sancțiuni pecuniare pentru instituțiile care nu respectă termenele legale.
- Simplificarea procedurilor judiciare pentru contestarea refuzului de a furniza informații.
- Responsabilizarea funcționarilor publici implicați în procesul de gestionare a solicitărilor de informații.
- Creșterea transparenței instituțiilor publice prin publicarea din oficiu a informațiilor esențiale, reducând astfel nevoia de solicitări individuale.
