Alegerile prezidențiale au avut loc în România pe 24 noiembrie 2024. Un al doilea tur urma să se desfășoare pe 8 decembrie 2024, deoarece niciun candidat nu a obținut majoritatea absolută în primul tur. Anularea alegerilor trebuie să fie mai puțin dăunătoare decât validarea lor în ciuda deficiențelor la Curtea Constituțională a României pentru anularea rezultatelor primului tur al alegerilor, invocând încălcări ale reglementărilor privind finanțarea campaniei și inducerea în eroare a alegătorilor de către alți candidați. Pe 28 noiembrie, Curtea Constituțională a decis că toate buletinele de vot exprimate în primul tur trebuie renumărate, iar pe 2 decembrie a confirmat rezultatele primului tur și a menținut organizarea turului doi pe 8 decembrie. Cu toate acestea, pe 6 decembrie, curtea a anulat rezultatele alegerilor, ca urmare a declasificării și aducerii la cunoștința publicului, pe 4 decembrie 2024, a unor informații furnizate de agențiile de informații ale României.
O altă particularitate a cazului românesc este că decizia Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 a fost o revizuire a propriei sale decizii din 2 decembrie 2024, prin care confirmase validitatea generală a alegerilor. Această nouă decizie a Curții Constituționale a fost justificată pe baza unor informații noi, și anume dezvăluirea și publicarea de către serviciile de securitate a unor informații clasificate anterior. Această succesiune de evenimente (adică circumstanțele particulare care au condus la această revizuire a deciziei anterioare de către Curtea Constituțională) nu face, totuși, obiectul raportului Comisiei de la Veneția. Doar baza probatorie pentru astfel de decizii este relevantă în scopul acestui raport. conform dcnews.ro
În contextul alegerilor prezidențiale din România din 2024, Curtea Constituțională a decis anularea rezultatului primului tur, invocând suspiciuni de influență străină asupra procesului electoral. Decizia a fost luată în urma unor investigații care au indicat o posibilă manipulare a opiniei publice prin campanii de dezinformare desfășurate pe rețelele sociale și alte canale de comunicare.
Hotărârea Curții Constituționale a generat reacții puternice atât pe plan intern, cât și internațional. Specialiștii în drept constituțional au subliniat că o astfel de măsură trebuie să fie justificată de circumstanțe excepționale și reglementată clar, pentru a nu afecta încrederea cetățenilor în procesul democratic. Totodată, s-a evidențiat necesitatea ca orice decizie de anulare a alegerilor să fie fundamentată pe probe clare și să fie luată în urma unei proceduri transparente.
În acest context, s-a pus accent pe respectarea principiilor statului de drept și a standardelor internaționale privind validarea alegerilor. Conform jurisprudenței europene, orice contestație electorală trebuie să fie analizată într-un cadru procedural echitabil, care să excludă orice formă de arbitrarietate și să ofere părților implicate posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere.
Decizia de anulare a alegerilor a deschis un amplu dialog cu privire la necesitatea unei reglementări mai clare a competențelor instanțelor constituționale în astfel de situații. De asemenea, a evidențiat importanța unor mecanisme eficiente de protecție împotriva ingerințelor externe, pentru a asigura desfășurarea corectă și democratică a proceselor electorale.
Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor în ansamblu poate fi permisă doar în circumstanțe foarte excepționale, ca măsură de ultimă instanță, și doar dacă se demonstrează că neregulile din procesul electoral au avut un impact semnificativ asupra rezultatului votului. O astfel de decizie trebuie să fie fundamentată pe dovezi clare și să respecte principiile unui proces echitabil, transparent și previzibil.
Principiile internaționale privind organizarea alegerilor subliniază faptul că orice invalidare a rezultatelor trebuie să fie justificată de încălcări grave care au influențat în mod direct și determinant desfășurarea scrutinului. În acest sens, instanțele implicate în revizuirea legalității procesului electoral trebuie să asigure un cadru procedural care exclude orice posibilitate de arbitrarietate și care oferă garanții suficiente pentru protejarea dreptului cetățenilor de a-și exprima liber votul.
Pe lângă dimensiunea juridică, anularea alegerilor ridică și o problemă legată de încrederea publicului în instituțiile democratice. De aceea, orice decizie de acest tip trebuie luată cu maximă prudență, respectând pe deplin principiile statului de drept și normele internaționale aplicabile.
Redăm câteva recomandări ale Comisiei de la Veneția!
Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor în ansamblu poate fi permisă doar în circumstanțe foarte excepționale ca ultima soluție și cu condiția ca neregulile din procesul electoral să fi putut afecta rezultatul votului.
Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui luate de cel mai înalt organism electoral, iar astfel de decizii ar trebui să fie revizuibile de cel mai înalt organism judiciar, curtea constituțională sau o curte electorală specializată, atunci când un astfel de organism judiciar există.
Puterea curților constituționale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui limitată la circumstanțe excepționale și reglementată clar.
