Violenţa domestică rămâne una dintre cele mai grave crize sociale din România: sute de victime în fiecare lună, numeroase ordine de protecţie, dar și vieți pierdute — vieți care puteau fi salvate. În acest context se organizează sâmbătă, 18 Octombrie, la Brașov, Marșul „Împreună pentru siguranța femeilor”, cu plecare de la Aula Universității Transilvania, la ora 15:00. Organizator: Asociația Pas Alternativ.
ASUM susține acest demers pentru protejarea drepturilor omului și a vieții femeilor.
În primele șase luni ale anului 2025, 41 de femei au fost ucise în România de către foști sau actuali parteneri ori membri ai familiei, ca urmare a violenței domestice. În aceeași perioadă, au fost raportate peste 61.000 de cazuri de violență domestică — doar cazurile la care poliția a intervenit. În primele patru luni ale anului 2025, au fost 40.030 de intervenţii în cazuri de violenţă domestică. Dintre acestea, 19.984 au fost în mediul urban și 20.046 în rural. În aceași perioadă (ianuarie-aprilie 2025), au fost emise 3.788 de ordine de protecție provizorii, din care 1.464 au fost transformate în ordine de protecție definitive de către instanțe.
Există date raportate privind încălcări ale ordinelor de protecție provizorii/definitive, dar acestea par să fie doar vârful icebergului. Mii de victime refuză instalarea brățării electronice de monitorizare a agresorilor, ceea ce slăbește eficiența unor soluții importante. Pentru victime, drumul până la protecţie este lung – obținerea unui ordin de protecție definitiv poate dura, implică multiple formalități, iar nereacționarea rapidă sau lipsa informării afectează siguranța. Multe victime nu denunță abuzul din teamă, din lipsa resurselor, din dependență financiară sau afectivă. Statistici recente arată că violența domestică nu e doar o problemă urbană — mediul rural are cifre comparabile și, în unele cazuri, mai grave, dar accesul la resurse și sprijin este mai redus.
Poliția Română a introdus ordinul de protecție provizoriu și transformarea sa în ordin definitiv, plus alte măsuri legale. Există inițiative de monitorizare electronică a agresorilor, dar aplicarea este limitată (multe victime refuză brățările) și nu este uniformă. Legislativ, se lucrează — se propun și se adoptă declarații (de ex. „România fără violență domestică”) și strategii care să ofere coordonare mai bună între instituții.
Avem nevoie de decizii ferme și implementare rapidă în protejarea vieților: mai multă vigilență în aplicarea ordinelor de protecție și sancțiuni pentru încălcări.Infrastructură suport: adăposturi, sprijin juridic și psihologic accesibil, în special în mediul rural.Măsuri eficiente de prevenție: educație de gen, conștientizare publică, sprijin pentru victime încă din primele semne de violență.Simplificarea procedurilor administrative pentru victime: ca să nu fie un obstacol accesul la protecție, pentru disconfort, timp pierdut, etc.
ASUM, invită membrii societății civile să se alăture demersului Asociațiației Pas Alternativ și să paticipe la marșul ,, Împreună pentru siguranța femeilor”.
42 de femei nu sunt doar cifre: fiecare reprezintă o viață, o familie, un viitor rupt. România are capacitatea legală și morală să protejeze fiecare victimă — dar pentru asta e nevoie de solidaritate, resurse și voință. Fiecare dintre noi are un rol: ca martor, cetățean, instituție, ONG.
Femeia creează viață, nu violență. Ea poartă pe umeri iubire, nu lovituri. Femeia nu e o țintă — e temelia vieții. Femeia nu este și nu va fi niciodată sacul de box al unei societăți bolnave de tăcere.
Dacă tăcem, complicitatea crește! Dacă acționăm, speranța renaște!
