Poliția Română a recunoscut, într-o conferință de presă recentă, o serie de deficiențe grave în investigarea și monitorizarea unor cazuri care, în final, au escaladat în crime. Cazurile Mureș și Teleorman scot la suprafață probleme sistemice în modul în care sunt gestionate mandatele, ordinele de protecție și verificările interne.
Cazul Mureș: un mandat „uitat” timp de un an!
În cazul crimei de la Mureș, ancheta internă a scos la iveală că mandatul de arestare preventivă emis pe 23 februarie 2024 pe numele lui Emil Gânj nu a fost niciodată transmis mai departe de Secția de Poliție Rurală nr. 13 Zău de Câmpie către IPJ Mureș. Mandatul nu a fost introdus nici în bazele de urmăriți la nivel național, ceea ce înseamnă că verificările periodice obligatorii privind mandatele neexecutate nu au fost făcute.
În total, cinci polițiști sunt acum vizați de verificări. Un agent a fost sesizat la parchet pentru posibile fapte de neglijență în serviciu, iar alți patru polițiști – majoritatea cu funcții de conducere – sunt cercetați disciplinar.
IGPR a concluzionat că managementul IPJ Mureș nu a exercitat supravegherea necesară, deși cazul avea potențial major de escaladare. Dacă procedurile ar fi fost respectate, șefii inspectoratului ar fi putut afla despre mandat în cadrul analizelor semestriale obligatorii. Trei ofițeri cu roluri de conducere se află acum în cercetare.
Cazul Teleorman: proceduri ignorate după emiterea ordinului de protecție!
Și în cazul crimei din Teleorman, comise la 8 noiembrie, IGPR arată că „nu au fost efectuate toate activitățile obligatorii” care trebuiau derulate după emiterea ordinului de protecție. Polițiștii din teren nu au urmat toți pașii procedurali, iar tematica violenței domestice nu era analizată regulat în ședințele interne.
Au fost dispuse cercetări față de 14 polițiști – șase cu funcții de conducere și opt cu funcții de execuție.
Violența domestică în cifre: zeci de mii de intervenții, dar protecția rămâne insuficientă
Primele zece luni ale anului arată un tablou alarmant:
- 113.000 de intervenții ale poliției la cazuri de violență domestică (aproape jumătate în mediul rural).
- 12.100 ordine de protecție provizorii, confirmate în proporție de 92% de procurori.
- 8.000 ordine de protecție emise de instanțe la cererea victimelor.
- În total, 12.600 ordine de protecție active în 2024.
- 800 de infracțiuni privind încălcarea OPP și 5.000 privind ordinele instanței.
- Măsuri preventive luate în 700 de cazuri, cu 33% mai multe decât anul trecut.
- Doar 3.300 de agresori monitorizați electronic – 15% dintre OPP și 12% dintre OP.
Adjunctul IGPR, Eduard Mirițescu, a recunoscut că, în ciuda progreselor, „mai sunt multe lucruri de făcut pentru a crește încrederea victimelor în instrumentele de protecție”. conform snoop.ro
Harta femicidului: 51 de femei ucise pentru că sunt femei!
În paralel, datele colectate de Snoop arată că, până în acest moment al anului, 54 de femei au fost ucise, iar 51 dintre cazuri sunt femicide, adică crime comise împotriva femeilor tocmai pentru că sunt femei. Este un indicator extrem de sever al realității violenței de gen din România.
Deși aceste situații scot la lumină probleme sistemice, nu putem generaliza și nu putem pune întreaga Poliție Română sub aceeași etichetă. Mii de polițiști își fac treaba corect, intervin în condiții dificile și salvează vieți în cazuri de violență domestică. Ceea ce vedem însă sunt cazuri punctuale de neglijență sau de management defectuos, iar asemenea episoade — fie că vorbim despre Mureș, Teleorman — trebuie cercetate cu rigoare și sancționate conform legii. Responsabilizarea celor vinovați nu este un atac la instituție, ci exact opusul: este o condiție pentru ca instituția să funcționeze corect. Avem și la Brașov niște cazuri pe care le vom aborda separat, într-un material viitor.
Cetățenii trebuie să aibă încredere în Poliție, pentru că în marea lor majoritate aceștia fac ceea ce trebuie și sunt în slujba Legii și a cetățeanului.
Foto: George Călin / Inquam Photos
