Un lanț documentat de decizii contradictorii scoate la iveală un dublu standard administrativ și un eșec instituțional major în gestionarea deșeurilor.
Gestionarea deșeurilor în județul Brașov a ajuns într-un punct critic. Nu din lipsă de soluții sau operatori, ci din cauza modului în care autoritățile au ales să aplice legea. Documente oficiale, răspunsuri instituționale și acțiuni în instanță arată un caz fără precedent: tratarea deșeurilor, considerată ani la rând incompatibilă cu sistemul județean, devine brusc acceptabilă pentru un operator nou, iar instituția de mediu ajunge să ceară anularea propriului act administrativ.
De ce cere DJM Brașov anularea propriei decizii ? În cererile adresate Tribunalului Brașov, Direcția Județeană de Mediu Brașov a indicat în mod explicit motivele pentru care solicită suspendarea și anularea Deciziei Etapei de Încadrare nr. 221/22.10.2025. Astfel, în dosarul privind suspendarea executării actului administrativ, DJM Brașov invocă existența unui caz bine justificat, precum și a unui prejudiciu iminent. În ceea ce privește acțiunea în anulare, instituția arată că actul administrativ ar fi fost emis cu erori de procedură, precum și în baza unor neconcordanțe între adresele primite ulterior de la autoritățile competente și conținutul deciziei emise. Potrivit reprezentanților DJM Brașov, aceste motive au stat la baza demersului fără precedent de a solicita instanței anularea propriului act administrativ.”
Rezultatul politicilor publice: 8,45% reciclare!
Datele oficiale plasează județul Brașov mult sub obiectivele europene:
- rata de reciclare: 8,45% (ținta UE: 55%);
- deviere de la depozitare: 11% (ținta UE: 90% până în 2035).
Aceste cifre reflectă nu doar o problemă de infrastructură, ci un blocaj administrativ sistemic, în condițiile în care legislația impune clar tratarea deșeurilor înainte de depozitare.
Legea este clară, interpretarea a fost selectivă însă! Legea 101/2006, OUG 133/2022 (modificată prin OUG 30/2023) și Directiva 2008/98/CE stabilesc fără echivoc obligația tratării deșeurilor și a colectării separate. Cu toate acestea, ADI ISO Mediu Brașov și Consiliul Județean Brașov au susținut ani la rând că tratarea ar „periclita” Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), blocând operatori existenți prin condiționări, amânări și interpretări restrictive.
Schimbarea de poziție când apare AV WASTE și tratarea devine „tranzitorie”?
În 2024–2025, pentru proiectul S.C. AV WASTE Consulting S.R.L. (stație de tratare deșeuri reziduale, 350 t/8 ore, Brașov – str. Livezilor nr. 30), poziția autorităților se schimbă radical. La un simplu calcul matematic, conform documentelor oficiale, stația care ar urma să fie amplasată în municipiul Brașov va putea trata aproximativ 126.000 tone deșeuri anual. Și asta doar intr-un schimb de 8 ore/zi. Daca se va lucra în trei schimburi, cantitățile se vor tripla.
Și uite așa, ce nu se putea înainte, se poate acum. Că așa spun documentele, noi doar le prezentăm,
- tratarea este acceptată ca soluție tranzitorie;
- se introduce argumentul că instalațiile închiriate nu afectează SMID, deoarece nu presupun amortizare;
- deși instalația nu este prevăzută în Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor, procedura continuă.
Aceeași interpretare nu a fost aplicată însă operatorilor existenți în anii anteriori care și-ar fi dorit să presteze această activitate. Există vreo legătură între, HidroSal Prejmer, ADI Intersal Prejmer, ADI ECO Zona Rupea, SMID-ul de la Măieruș și Părău, Szenner Zoltan și mult anunțata finanțare ( necesară de altfel) de peste 140 milioane euro necesari înființării CMID-SMID la nivelul județului Brașov, sumă ce ar urma să fie accesată de către Consiliul Județean Brașov? Asta este o întrebare extrem de importantă! Peste tot prin aceste locuri a fost implicat, într-o măsură ori alta, Victor Faur, ginerele lui Șerban Todorică, și societatea AV WASTE Consulting.
Contradicție instituțională: „nu am dat punct de vedere”!
În răspunsurile oficiale:
- Consiliul Județean Brașov face referire la corespondență și poziții comunicate în cadrul procedurii de mediu;
- ADI ISO Mediu Brașov afirmă că nu a emis un punct de vedere.
Cele două documente sunt însă semnate de aceeași persoană – Szenner Zoltan, în calitate de:
- administrator public al județului Brașov;
- președinte al ADI ISO Mediu;
- coordonator al proiectului SMID.
Răspunsul Consiliului Județean Brașov este semnat de Szenner Zoltan, un adevărat purtător de baghetă magică! Un mincinos cu state vechi , lucru confirmat de propriile documente semnate și declarații din spațiul public.
Această situație ridică o problemă fundamentală: dacă ADI nu a avut o poziție asumată, atunci cine a reprezentat interesul sistemului județean în procedura de mediu?
Cum poate fi garantată imparțialitatea decizională într-un dosar de asemenea importanță, în condițiile în care aceeași persoană – Szenner Zoltan – este administrator public al Consiliului Județean Brașov, președinte al ADI ISO Mediu și coordonator al proiectului SMID, iar deciziile sunt luate într-un context instituțional în care vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov , Șerban Todorică, este tatăl administratorului firmei beneficiare? Amintim că Șerban Todorică a fost trimis în judecată sub control judiciar, pentru fapte de corupție și constituire grup infracțional organizat. Asta susțin procurorii. Evident, până la o hotărâre definitivă, ființează prezumția de nevinovăție.
Procedură de mediu pe „materialul clientului”
Din analiza documentelor rezultă că:
- DJM/APM nu a beneficiat de puncte de vedere ferme și independente din partea instituțiilor-cheie;
- evaluarea s-a bazat preponderent pe documentația furnizată de beneficiar;
- lipsa unei poziții instituționale clare a vulnerabilizat actul administrativ.
O altă neconcordanță este reprezentată de documentele emise de primăria Municipiului Brașov și de care a uzat reprezentantul firmei AV Waste în fața Direcției Județene de Mediu. Este vorba de un certificat de urbanism expirat ca valabilitate.
Această realitate explică pasul fără precedent făcut ulterior de Direcția Județeană de Mediu Brașov, care a solicitat în instanță:
- suspendarea, apoi anularea Deciziei Etapei de Încadrare nr. 221/22.10.2025, invocând erori de procedură și neconcordanțe între actul emis și adresele altor autorități. Reprezentanții DJM Brașov au confirmat că nu a mai existat un caz similar în care să ceară anularea propriului act, în ultimii 5 ani.
Aceeași semnătură, aceeași decizie!
Faptul că CJ Brașov, ADI ISO Mediu, și coordonarea SMID sunt reprezentate de aceeași persoană, Szenner Zoltan, elimină ideea unor poziții instituționale independente. Nu avem instituții care se contrazic, ci o decizie unică exprimată diferit, în funcție de context și moment.
Întrebările care se impun
- De ce tratarea deșeurilor a fost considerată ani la rând incompatibilă cu SMID, iar ulterior acceptată?
- De ce soluția „tranzitorie” apare doar pentru un operator?
- De ce instituțiile care ar fi trebuit să echilibreze procedura de mediu au evitat asumarea unei poziții clare?
- Cine răspunde pentru blocarea operatorilor existenți și pentru rezultatele dezastruoase ale județului?
- Cum a ajuns DJM să emită un act pe care ulterior nu l-a mai putut susține juridic?
- Există vreo legătură între, HidroSal Prejmer, ADI Intersal Prejmer, ADI ECO Zona Rupea, SMID-ul de la Măieruș și Părău, Rupea, Szenner Zoltan și mult anunțata finanțare ( necesară de altfel) de peste 140 milioane euro necesari înființării CMID-SMID la nivelul județului Brașov, sumă ce ar urma să fie accesată de către Consiliul Județean Brașov?
Cazul deșeurilor din Brașov nu este despre o firmă și nici despre o singură decizie. Este despre:
- concentrarea deciziei publice,
- aplicarea selectivă a legii,
- proceduri administrative vulnerabile,
- și un sistem care produce 8,45% reciclare, dar generează conflicte, litigii și pierdere de încredere publică.
Atât timp cât aceste contradicții nu sunt clarificate transparent, suspiciunile privind favorizarea, abuzul administrativ și managementul defectuos al unui proiect strategic rămân nu doar legitime, ci inevitabile.
Într-un județ care riscă sancțiuni europene, problema nu este lipsa soluțiilor, problema este cine decide ce este permis și pentru cine?
Considerăm că solicitările repetate primite din partea societății AV Waste Consluting, de a șterge materialul publicat de ASUM, nu reprezintă decât o acțiune de intimidare și presiune. NU vom șterge materialul publicat, nu avem de ce să facem acest lucru.
Cu privire la cererile de anulare și suspendare a Deciziei Etapei de Încadrare nr. 221/22.10.2025, am solicitat un punct de vedere din partea firmei AV WASTE. Până la data publicării acestui material, nu am primit nimic.
