Într-un stat care pretinde că respectă legea, accesul la informații de interes public nu ar trebui să fie o bătălie. Nu ar trebui să presupună nervi, timp, bani și ani de procese. Și, mai ales, nu ar trebui să depindă de bunăvoința unor funcționari sau lideri politici. Și totuși, exact asta s-a întâmplat la Brașov. Anul trecut, în luna Martie, am solicitat niște informații de interes public în baza Legii 544/2001, de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară în Domeniul Apei din Județul Brașov (ADIDAJ). Nimic spectaculos. Nimic secret. Nimic care să nu fie, prin definiție, public.
Răspunsul primit? Refuz. Un refuz semnat, în esență, de o conducere care a considerat că legea este opțională. La acel moment, instituția era condusă de vicepreședintele Consiliului Județean Brașov, Șerban Todorică – un nume deja asociat cu un dosar penal instrumentat de DNA, privind fapte grave de corupție și constituirea unui grup infracțional organizat în dosarul Compania Apa Brașov. În loc de transparență, am primit opacitate. În loc de explicații, tăcere. În loc de respectarea legii, dispreț. Desigur, domnul Șerban Todorică se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei sentințe definitive de condamnare.
Am mers în instanță. Un an de procese pentru ceea ce ar fi trebuit să primim în câteva zile. Un an în care o instituție publică – finanțată din bani publici – a ales să lupte împotriva cetățenilor pe care ar trebui să îi servească. Ce nu a vrut pixul și poziția lui Șerban Todorică să ne comunice?
,,Sumele de bani achitate de ADIDAJ Brașov, cu orice titlu, mijloacelor de informare în masă, publicaţii scrise şi online, aferente anilor 2020-2025, punctual pe fiecare beneficiar, cu indicarea doar a obiectului contractului, valorii şi duratei fiecărui contract. Numărul total de angajaţi, funcţiile, studiile necesare, regimul de muncă şi programul de lucru individual pentru fiecare angajat/funcţie, cu anonimizarea oricăror date cu caracter personal,,
Decizia finală a Curții de Apel Brașov este clară: ADIDAJ trebuie să comunice informațiile solicitate. Adevărul a câștigat. Dar la ce preț? Aproximativ 4.000 de lei – cheltuieli de judecată pe care instituția trebuie să ni le plătească. La care se adaugă onorariile avocatului „de casă” ,Mihai Carapcea, pentru pocesul de la Tribunalul Brașov și Curtea de Apel Brașov.
Toate aceste sume nu se plătesc din buzunarul celor care au decis refuzul, Șerban Todorică și Mihai Carapcea, ci din bani publici. Adică din banii noștri. Aici nu mai vorbim doar despre un proces. Vorbim despre un mecanism toxic în care decizia abuzivă este individuală, dar consecința este colectivă.
Într-un sistem funcțional, pierderea unui litigiu ar trebui să ducă la o analiză internă, o corectare a practicilor și asumarea responsabilității. În realitate, produce doar o factură. O factură care nu este nici prima, nici ultima. Pentru că atunci când nimeni nu răspunde, abuzul devine rutină. Iar când abuzul devine rutină, legea devine decor. Consiliul Județean Brașov și Șerban Todorică și CJ Brașov au avut grijă de frații Carapcea. Unul, avocat de ,,casă,, al CJ Brașov, ADIDAJ, Compania APA…etc, iar celălalt, manager la Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie „Dr. I.A. Sbârcea” Braşov. În urma unui concurs organizat de CJ Brașov, bineînțeles. Contractul de management încheiat cu UAT Județul Brașov, pe o perioadă de patru ani, a fost semnat de pixul lui Şerban Todorică.
Astăzi, ADIDAJ are o nouă conducere. Dar semnalele nu indică o schimbare reală, ci mai degrabă o continuitate confortabilă pentru aceiași poli de influență. O conducere obedientă Consiliului Județean Brașov și lui Șerban Todorică, că de acolo provine noul Președinte ADIDAJ, doamna Mone Elena Mariana.
Problema nu este doar cine conduce. Problema este că sistemul permite ca astfel de derapaje să nu aibă consecințe reale. Accesul la informații publice nu este un moft. Este un drept fundamental. Este unul dintre puținele instrumente prin care cetățenii pot verifica modul în care sunt cheltuiți banii publici și cum sunt luate deciziile care îi afectează. Când acest drept este blocat, nu vorbim doar despre birocrație sau aroganță administrativă, vorbim de o formă de abuz pe bază de muschi politici. Iar când abuzul este plătit din bani publici și nu este sancționat, vorbim despre complicitate instituțională.
Deși pus sub control judiciar, cu interdicția exercitării funcției de Vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov, Șerban Todorică nu și-a data demisia, dar nici nu a fost demis! Pentru că se poate.
Nu lipsa legilor este problema, ci lipsa consecințelor!
