Este serviciul medical de urgență o loterie? Două cazuri recente petrecute la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov aduc din nou în atenția publică o problemă sensibilă și profund îngrijorătoare: capacitatea unităților de primiri urgențe de a identifica corect afecțiuni grave, în timp util.
Un bărbat în vârstă de 58 de ani a murit la doar 16 ore după ce a fost consultat în Unitatea de Primiri Urgențe și trimis acasă cu un diagnostic aparent banal – durere lombară acută – și o rețetă pentru medicamente antiinflamatoare. Omul ajunsese la spital în noaptea de 18 spre 19 aprilie, acuzând dureri intense și transpirații, simptome care, în multe situații, pot indica probleme cardiovasculare severe.
Potrivit documentelor medicale, pacientul a petrecut doar 33 de minute în UPU. După consult, a fost externat fără investigații aprofundate. În mai puțin de o zi, a decedat la domiciliu. Autopsia a relevat însă un diagnostic dramatic: ruptură de aortă, lichid acumulat în jurul inimii și insuficiență cardiorespiratorie acută – afecțiuni care, în mod normal, necesită intervenție medicală imediată.
Familia acuză acum neglijență și susține că o evaluare mai atentă i-ar fi putut salva viața.
Suspiciuni de malpraxis la Spitalul Județean Brașov după două decese! Acesta nu este un caz izolat.
În luna decembrie 2025, un alt bărbat, de doar 35 de ani, a murit după ce s-a prezentat de două ori la Urgențe, acuzând dureri puternice în piept. De fiecare dată, a fost trimis acasă fără tratament adecvat. Potrivit soției sale, medicii ar fi pus simptomele pe seama frigului și i-ar fi recomandat doar tratamente minore.
La o săptămână după ultima vizită la spital, bărbatul a murit acasă. Primele concluzii medicale indică o posibilă afecțiune cardiacă severă.
În ambele cazuri, familiile au depus plângeri, iar autoritățile au deschis anchete. Conducerea Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov a transmis un mesaj de compasiune, subliniind totodată dificultatea diagnosticării unor patologii complexe, mai ales atunci când simptomele nu sunt evidente în momentul consultului.
Instituția a anunțat declanșarea unor anchete interne, în paralel cu investigațiile penale, pentru a clarifica circumstanțele acestor decese.
Aceste tragedii ridică întrebări mai largi despre modul în care funcționează unitățile de primiri urgențe: timpul limitat pentru consult, volumul mare de pacienți, presiunea deciziilor rapide și, uneori, lipsa investigațiilor suplimentare.
Specialiștii atrag atenția că simptome precum durerile în piept, transpirațiile sau durerile iradiate în braț nu ar trebui niciodată ignorate, chiar dacă tabloul clinic nu este complet evident. În astfel de situații, investigațiile suplimentare – analize de sânge, EKG, imagistică – pot face diferența între viață și moarte.
Pentru familiile îndoliate, explicațiile vin prea târziu. Încrederea în sistemul medical este zdruncinată, iar cererea pentru responsabilitate și transparență devine tot mai puternică.
Rămâne de văzut dacă anchetele în curs vor aduce clarificări și, mai ales, dacă aceste cazuri vor duce la schimbări reale în modul de evaluare a pacienților în urgențe.
Până atunci, întrebarea persistă: câte astfel de tragedii mai sunt necesare pentru ca sistemul să se adapteze și să prevină erori fatale?
