Propunerea legislativă de modificare a Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, inițiativă care urmărește obligarea organizațiilor neguvernamentale să publice anual liste detaliate ale finanțărilor și donatorilor. Sub pretextul „transparenței”, proiectul introduce un mecanism excesiv de control și expunere publică a societății civile, incompatibil cu principiile unui stat democratic și cu standardele europene privind libertatea de asociere. Organizațiile neguvernamentale din România sunt deja supuse unor obligații extinse de raportare financiară și fiscală. ONG-urile depun anual bilanțuri contabile, declarații fiscale și raportează beneficiarii reali conform legislației privind prevenirea spălării banilor. Autoritățile statului au deja toate instrumentele necesare pentru verificarea legalității finanțărilor și a activității financiare a organizațiilor.
Introducerea unei noi obligații de publicare centralizată a donatorilor nu aduce un plus real de transparență, ci creează o sarcină birocratică suplimentară și un mecanism de expunere publică fără justificare obiectivă.
Una dintre cele mai grave prevederi ale proiectului este obligarea ONG-urilor să publice identitatea donatorilor persoane fizice.
Această măsură ridică probleme serioase privind protecția datelor personale și respectarea Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR).
În multe situații, simpla asociere dintre o persoană și organizația pe care o susține financiar poate dezvălui indirect opinii politice, convingeri religioase, orientări filosofice sau alte informații sensibile protejate de legislația europeană.
Nicio persoană nu ar trebui să fie expusă public doar pentru că a ales să susțină o cauză civică, umanitară sau pentru drepturile omului.
Experiența europeană arată clar că astfel de măsuri produc efecte de intimidare și descurajare a participării civice. Mulți cetățeni vor evita să mai doneze organizațiilor independente de teama expunerii publice, a stigmatizării sau a unor eventuale represalii sociale, profesionale ori politice. În practică, această inițiativă riscă să slăbească exact organizațiile care oferă sprijin comunităților vulnerabile, apără drepturile fundamentale și monitorizează abuzurile de putere.
Un model periculos, deja condamnat în Europa!
Propunerea legislativă reproduce logica unor măsuri promovate în ultimii ani în state cu tendințe iliberale. Un exemplu relevant este legislația adoptată în Ungaria în 2017 privind ONG-urile finanțate din exterior.
În 2020, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că această lege încalcă libertatea de asociere și libera circulație a capitalurilor, având un efect stigmatizant asupra organizațiilor civice.
Instituțiile europene au avertizat în mod repetat că utilizarea conceptului de „transparență” pentru a impune obligații disproporționate ONG-urilor poate deveni un instrument de presiune și control politic asupra societății civile.
În mediul privat, companiile nu sunt obligate să publice identitatea tuturor clienților, contractanților sau partenerilor financiari. Aplicarea unei obligații speciale exclusiv organizațiilor neguvernamentale reprezintă un tratament inegal și discriminatoriu, care pune sub suspiciune întregul sector asociativ.
Transparența nu poate deveni un pretext pentru restrângerea libertăților fundamentale.
Propunerea legislativă de modificare a Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, care urmărește obligarea organizațiilor neguvernamentale să publice anual liste detaliate ale finanțărilor și donatorilor, a primit aviz nefavorabil din partea Consiliului Economic și Social.
În avizul oficial emis în martie 2026, Consiliul Economic și Social avertizează că proiectul ridică probleme serioase de proporționalitate, protecție a datelor personale, libertate de asociere și compatibilitate cu standardele europene privind funcționarea societății civile. Instituția atrage atenția că ONG-urile sunt deja supuse unor obligații ample de raportare financiară și fiscală, iar noua propunere nu aduce un plus real de transparență, ci creează un mecanism excesiv de monitorizare și expunere publică a finanțatorilor.
Sub pretextul „transparenței”, proiectul introduce o obligație care poate descuraja donațiile, afecta participarea civică și crea un climat de intimidare pentru organizațiile independente și susținătorii acestora.
Solicităm retragerea acestei propuneri legislative și deschiderea unui dialog real cu organizațiile societății civile, experții în drepturile omului și instituțiile europene competente. O democrație funcțională are nevoie de o societate civilă liberă, activă și protejată, nu de mecanisme de intimidare și monitorizare excesivă.
Apărarea drepturilor omului și a libertății de asociere nu este un privilegiu al ONG-urilor. Este o garanție fundamentală pentru fiecare cetățean.
