SMID Brașov, presiunile asupra comunității și administrația care confundă dialogul cu ordinul pe unitate.
Ceea ce se întâmplă în aceste zile în comuna Părău în jurul proiectului SMID spune enorm despre felul în care o parte a administrației brașovene înțelege relația cu cetățeanul. Nu prin transparență. Nu prin dialog. Nu prin consultare reală.
Ci prin presiune, intimidare și „ordin pe unitate”.
De săptămâni întregi, oamenii din comuna Părău cer explicații clare despre proiectul privind sistemul integrat de management al deșeurilor( SMID). Cer dezbateri publice reale. Cer răspunsuri. Cer respect.
În schimb, primesc etichete, amenințări, umilință, aroganță și presiuni politice.
Administratorul public al Consiliului Județean Brașov și președintele ADI ISO Mediu, Szenner Zoltan Huba, și-a permis să îi compare pe consilierii locali care nu au votat proiectul cu niște „șoareci care joacă pe masă când pisica nu-i acasă”, referindu-se la faptul că primarul comunei este cercetat de DNA și plasat sub control judiciar. Nu a retractat nimic din ce a spus.
Practic, mesajul transmis a fost cât se poate de clar: dacă nu votezi cum trebuie, devii „șoarece”.
Aceasta este imaginea administrației brașovene în anul 2026. Și poate tocmai aici este problema reală. Pentru că scandalul de la Părău nu mai este doar despre un proiect SMID. Este despre modul în care autoritățile încearcă să împingă un proiect major peste voința și temerile unei comunități locale.
Iar intervenția publică a consilierului județean USR Erwan Joliff , francezul din satul Cobor, confirmă exact ceea ce reclamă oamenii de luni întregi: lipsa totală a unei comunicări reale din partea Consiliului Județean Brașov.
,,Astăzi, în ședința de plen a Consiliului Județean Brașov, grupul nostru USR l-a întrebat pe președintele Consiliului Județean ce are de gând să facă pentru a debloca situația tensionată din comuna Părău, legată de proiectul de gestionare integrată a deșeurilor din județul Brașov. Răspunsul său a fost demn de un politician cât se poate de clasic pentru România: fiecare partid vorbește cu propriii consilieri, iar apoi, conform ordinului primit, fiecare trebuie să se execute. Astăzi am mers în Veneția de Jos ca să mă lămuresc asupra situației din teren, iar concluzia mea este cât se poate de clară: eu, personal, ca și consilier județean din grupul USR, nu pot valida metoda „ordin pe unitate”. Practic, așa cum am intuit, toată comunicarea locală legată de acest proiect a fost lăsată exclusiv în sarcina primarului comunei, primar care, în acest moment, este pus sub control judiciar de DNA Brașov. Pina acum nimeni din Consiliul Județean nu a venit să stea de vorbă cu oamenii și să răspundă întrebărilor lor. Într-o astfel de situație, indiferent despre ce proiect este vorba, dacă ați vedea primarul vostru pus sub control judiciar și, în același timp, ați vedea o presiune enormă venită din afară pentru adoptarea unor hotărâri de consiliu local legate de un proiect important de investiții, fără transparență reală, cum ați reacționa? Pe scurt, grupul nostru de consilieri județeni USR nu poate valida trecerea în forță a niciunui proiect, oricât de valoros ar fi, fără un dialog real cu populația. Înainte de a fi o necesitate legală, este o obligație morală să îi respectăm cu adevărat pe cetățeni. Am intrat în politică pentru a apăra o serie de valori în care cred. Una dintre ele este să îi respectăm pe oameni și să construim încredere între parteneri prin dialog, nu prin impunerea brutală a unor decizii luate de sus. Am mers să văd și locul unde urmează să fie construit acest centru de sortare și, în afară de riscul de inundații legat de proximitatea Oltului, nu văd cum ar putea fi afectată populația din satele Părău și Veneția de Jos de praf, miros, șobolani sau trafic infernal, așa cum am citit în diverse postări ale localnicilor. Deci, cunoscând ce înseamnă acest proiect, dacă aș fi fost primar într-o astfel de comună cum este Părău, aș fi văzut acest proiect ca pe o oportunitate de dezvoltare locală și aș fi încercat să atrag un astfel de proiect în comuna mea. Însă nu aș fi ignorat temerile oamenilor și le-aș fi oferit toate oportunitățile de a înțelege ce înseamnă pentru comuna lor un astfel de proiect. În locul acestui demers firesc, pentru mintea mea de occidental, punem toată responsabilitatea acestui proiect pe umerii unor consilieri somați să voteze la comandă de partid, dar să nu voteze conform voinței oamenilor din localitate. Cât timp credeți că vor rezista la această presiune? Cum poți vota „pentru” când aproape toată lumea din jurul tău îți spune să nu votezi? Ce rost mai are democrația dacă tu, ca ales local, votezi împotriva voinței oamenilor? Ați face acest lucru? De aceea, domnul Vestea trebuie să dovedească faptul că este un lider responsabil, care susține în mod real acest proiect, și să meargă la Părău și Veneția de Jos cu o echipă de specialiști capabilă să răspundă tuturor întrebărilor posibile, să se întâlnească cu oamenii de acolo și să îi informeze corect despre acest proiect. Eu nu văd altă soluție pentru a debloca această situație, dar recunosc că nu sunt decât un străin crescut într-o altă lume, unde politicienii nu îndrăznesc să îți bage pumnul în gură, așa cum văd că se întâmplă adeseori pe aici. Însă cât timp credeți că vor accepta oamenii astfel de metode și la noi? Ce se întâmplă în Părău și Veneția ne demonstrează că forța are limitele sale,,
Joliff spune răspicat că nimeni din conducerea CJ Brașov nu a mers să stea de vorbă cu cetățenii și să răspundă întrebărilor lor. Mai mult, acesta vorbește despre presiuni exercitate asupra consilierilor locali pentru a vota „conform ordinului primit”. Cu alte cuvinte, în loc de dezbatere publică avem disciplină de partid. În loc de argumente avem presiune.
În loc de respect față de cetățean avem aroganță administrativă.
Și atunci apare inevitabil întrebarea: la ce mai folosește votul oamenilor dacă aleșii locali sunt somați să voteze împotriva voinței propriilor comunități?
SMID este un proiect necesar pentru județul Brașov. Nimeni nu contestă asta. Problema este însă felul în care acest proiect este gestionat politic și administrativ. Pentru că într-o administrație normală mergi în comunitate, organizezi consultări reale, prezinți studii și exemple concrete, răspunzi tuturor întrebărilor, construiești încredere.
Nu trimiți semnale de forță și nu tratezi cetățenii ca pe niște obstacole administrative, ca pe niște ,, șoareci,,.
Mai grav este că întreaga comunicare locală pare să fi fost lăsată exclusiv în sarcina unui primar aflat sub control judiciar într-un dosar DNA. Iar în acest timp, conducerea Consiliului Județean Brașov pare mai preocupată să obțină voturi rapide decât să câștige încrederea oamenilor. Și exact de aici explodează revolta locală. Nu pentru că oamenii ar fi împotriva modernizării.
Nu pentru că ar refuza dezvoltarea. Ci pentru că nu acceptă să li se bage pumnul în gură și să li se spună că trebuie doar să execute.
Cetățenii din Părău nu sunt nici „șoareci”, nici dușmani ai proiectului. Sunt oameni care cer ceea ce orice comunitate are dreptul să ceară respect, transparență și dialog real.
Iar dacă proiectul riscă să fie blocat, responsabilitatea nu poate fi aruncată pe umerii cetățenilor sau ai consilierilor locali care cer explicații. Responsabilitatea aparține celor care au cheltuit ani și milioane pe consultanță, au ignorat complet comunicarea publică, au încercat să transforme o investiție importantă într-un exercițiu de forță politică.
Pentru că forța administrativă are limite. Iar la Părău oamenii încep să le arate această limită.
