Scandalul SMID de la Părău intră într-o etapă tot mai îngrijorătoare.
După ce Szenner Zoltan-Președinte ADI ISO Mediu și Administrator Public al Consiliului Județean Brașov, a comparat consilierii locali din comună cu niște „șoareci care joacă pe masă când pisica nu-i acasă”, după presiunile publice exercitate asupra aleșilor locali și după transmiterea unor adrese oficiale în care se vorbește despre posibile consecințe civile și penale pentru cei care nu votează favorabil proiectului, comunitatea locală a cerut ceea ce într-o democrație ar trebui să fie normal: o dezbatere publică la fața locului!
Oamenii au cerut explicații. Au cerut specialiști. Au cerut dialog. Au cerut să fie ascultați.
În schimb, Consiliul Județean Brașov pare să prefere întâlniri în alte localități, ședințe administrative și discuții între instituții, evitând exact locul unde există tensiunea reală: comuna Părău.
Întrebarea este simplă: dacă proiectul este atât de bun, de ce există atâta teamă de o dezbatere publică în fața cetățenilor?Dacă argumentele tehnice sunt solide, de ce nu sunt prezentate direct oamenilor? Dacă administrația are dreptate, de ce refuză confruntarea transparentă cu întrebările comunității?
Mai grav este conținutul adresei transmise consilierilor locali, unde aceștia sunt avertizați că un vot negativ ar putea avea consecințe civile și chiar penale.
,,Având în vedere argumentele prezentate, este imperios necesar ca orice abordări care nu au în vedere interesul public să fie lăsate deoparte și votul să fie favorabil, un vot negativ urmând a avea consecințe extrem de grave nu numai de natura civilă dar și penală pentru toți cei care nu înțeleg să își exercite mandatul de ales local cu respectarea Constituției și a legilor, și în interesul colectivității locale în serviciul căreia se află,,
Care este legalitatea transmiterii acestei adrese? Considerăm că o asemenea formulare depășește rolul unei simple informări juridice și creează un precedent periculos. Consilierii locali nu sunt funcționari aflați în subordinea Consiliului Județean. Ei sunt aleși ai comunității. Mandatul lor este reprezentativ, nu imperativ.
Codul Administrativ și Jurământul alesului local prevede că votul consilierului local este individual și exprimat potrivit propriei conștiințe și propriilor convingeri pentru binele locuitorilor comunei. În aceste condiții, apare o întrebare legitimă. Unde se termină informarea juridică și unde începe presiunea asupra votului unui ales local?
S-a pierdut democrația? Mai putem vorbi de democrație, de un stat de drept? Consilierul Local a devenit un element de decor? Conform Legii, consilierul local trebuie să-și exprime votul cu bună credință ( da, nu, abținere) în acord cu interesele comunități, ale cetățenilor. La preluarea mandatului aceștia depun acest jurământ…Jur să respect Constituția și legile țării și să fac, cu bună-credință, tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei…! A nu ține cont de interesele cetățenilor înseamnă că ești de bună credință? Dimpotrivă, trebuie ținut cont. Într-o societate democratică, cetățenii trebuie convinși prin argumente. Consilierii locali trebuie convinși prin argumente. Comunitățile trebuie convinse prin argumente. Nu prin etichete, de genul șoareci! Nu prin intimidare. Nu prin avertismente privind eventuale răspunderi personale, civile sau penale.
Într-o democrație, ceea ce este supus votului nu este obligatoriu. Dacă ar fi obligatoriu, nu s-ar mai numi vot, s-ar numi ordin.
La fel de surprinzător este și faptul că, în loc să răspundă solicitării oficiale a Primăriei Părău privind organizarea unei dezbateri publice în comună, Consiliul Județean Brașov a preferat să convoace o întâlnire la Făgăraș cu primarii din Țara Făgărașului pentru a discuta situația de la Părău. Însă chiar și acest demers pare să fi transmis un mesaj clar. Din aproximativ 20 de primari invitați, doar câțiva au participat (Hârseni, Mândra, Șinca, Recea) alături de doi consilieri locali din Părău.
Organizarea unei ședințe la Făgăraș despre nemulțumirile din Părău nu poate substitui dialogul direct cu locuitorii comunei. Din contră, riscă să alimenteze percepția că autoritățile discută despre comunitate, dar refuză să discute cu comunitatea.
Convenția de la Aarhus, legislația europeană și principiile statului de drept consacră participarea publicului la luarea deciziilor cu impact asupra mediului. Participarea înseamnă dialog. Participarea înseamnă dezbatere. Participarea înseamnă prezență în comunitate.
Nu ședințe organizate în altă parte și nu documente care lasă impresia că votul trebuie să fie într-o singură direcție. Cetățenii din Părău nu au cerut imposibilul. Au cerut să fie tratați cu respect. Iar până astăzi, cea mai mare întrebare rămâne fără răspuns.
De ce refuză Consiliul Județean Brașov să meargă în fața oamenilor din Părău și să răspundă direct întrebărilor lor?
După ce au fost numiți «șoareci», locuitorii și consilierii din Părău cer acum ceva mult mai simplu: să fie priviți ca cetățeni și să fie tratați ca parteneri de dialog. Până în acest moment, răspunsul Consiliului Județean Brașov pare să fie unul singur: despre Părău se poate discuta oriunde, numai la Părău nu.
Cetățenii au drepturi garantate de lege, iar autoritățile au obligația de a le respecta. În momentul în care drepturile devin o problemă, problema nu mai este cetățeanul, ci administrația.
