Mai multe sesizări independente reclamă un climat de lucru extrem de tensionat la Grădinița cu Program Prelungit „Căsuța Bucuriei” nr. 11 din Brașov. Angajații vorbesc despre presiuni, jigniri, amenințări, atribuții de serviciu transferate către cadrele didactice, probleme privind supravegherea copiilor și plecarea într-un timp scurt a mai multor angajați. Conducerea grădiniței respinge acuzațiile și susține că acestea au fost verificate de Inspectoratul Școlar Județean Brașov și nu au fost confirmate.
ASUM a primit sesizări privind activitatea directorului Grădiniței cu Program Prelungit „Căsuța Bucuriei” nr. 11 Brașov. Nu vorbim despre o singură sesizare, materiale provenite, potrivit autorilor acestora, din interiorul unității de învățământ. Conținutul lor prezintă acuzații asemănătoare, unele dintre ele extrem de grave. La fel și comentariile de pe rețelele de socializare.
În sesizările primite sunt reclamate, printre altele, presupuse presiuni exercitate asupra angajaților, jigniri repetate, amenințări privind calificativele profesionale, solicitarea ca educatoarele să îndeplinească atribuții administrative care ar reveni conducerii, scoaterea cadrelor didactice de la grupă pentru realizarea unor documente și utilizarea sistemului de supraveghere audio-video pentru monitorizarea relațiilor dintre angajați.
Este reclamată inclusiv situația în care, în anumite momente, educatoarele ar fi fost retrase de la grupe, iar supravegherea copiilor ar fi revenit îngrijitoarelor. Aceste afirmații sunt acuzații formulate de persoanele care au transmis sesizările și nu sunt prezentate de ASUM ca fapte stabilite definitiv. Tocmai de aceea considerăm că ele trebuie verificate de instituțiile competente. Un alt aspect invocat în sesizări îl reprezintă plecarea mai multor cadre didactice din unitate. Potrivit informațiilor transmise ASUM, într-o perioadă relativ scurtă ar fi plecat mai multe educatoare titulare, iar în această vară ar fi demisionat inclusiv contabila unității. Dacă aceste plecări au avut cauze exclusiv personale sau dacă ele reprezintă consecința unui climat profesional problematic este o chestiune care poate fi stabilită numai în urma unor verificări obiective.
O acuzație deosebit de sensibilă privește utilizarea camerelor audio-video instalate în unitate. Potrivit sesizărilor, sistemul de supraveghere ar fi fost folosit pentru a urmări relațiile dintre angajați. Dacă două persoane erau văzute sau auzite discutând, una dintre ele ar fi fost ulterior întrebată ce a discutat cu cealaltă persoană. Mai mult, în unele situații, angajații susțin că ar fi fost amenințați cu imagini surprinse de camere. Dacă aceste afirmații sunt reale, apare o întrebare fundamentală:
Care este scopul sistemului de supraveghere? Camerele de supraveghere într-o instituție trebuie să servească scopurilor pentru care au fost instalate și să fie utilizate cu respectarea regulilor privind protecția datelor și viața privată. Una este să folosești imaginile pentru protejarea copiilor și a personalului. Cu totul altceva este ca imaginile să fie folosite, dacă acuzația se confirmă, ca instrument de presiune sau intimidare asupra angajaților.
De aceea solicităm autorităților competente să verifice cine are acces la sistem, cine a accesat imaginile, în ce scop, ce imagini au fost vizualizate și dacă utilizarea lor a respectat cadrul legal aplicabil.
O altă acuzație ridică o problemă și mai sensibilă. În sesizări se afirmă că angajaților li s-ar fi cerut în repetate rânduri telefoanele personale pentru a fi citite conversațiile private. Aici considerăm că trebuie făcută o verificare serioasă.
Un telefon personal nu este un instrument de serviciu. În interiorul lui pot exista conversații private, fotografii, date personale, informații despre familie, copii, sănătate și alte aspecte care nu au legătură cu activitatea profesională. De aceea întrebăm public:
Au fost solicitate telefoanele personale ale angajaților? Au fost acestea predate voluntar sau sub presiune? Au fost deschise și verificate conversații private? Au fost copiate, fotografiate sau păstrate informații din telefoanele angajaților? Cine a făcut acest lucru și în baza cărei competențe? A efectuat cineva o „percheziție informatică” asupra telefoanelor angajaților?
Termenul de „percheziție informatică” nu este unul pe care îl poate utiliza oricine după bunul plac. Codul de procedură penală reglementează distinct această procedură, iar în cursul urmăririi penale ea poate fi dispusă de judecătorul de drepturi și libertăți, la cererea procurorului, în condițiile prevăzute de lege. Evident, simpla solicitare a telefonului unei persoane nu înseamnă automat că a avut loc o percheziție informatică. Dar dacă s-a pătruns efectiv în datele private ale unui telefon împotriva voinței titularului sau prin mijloace de constrângere, legalitatea unei asemenea conduite trebuie stabilită de organele competente.
În funcție de modalitatea concretă în care s-ar fi procedat, pot exista și probleme privind viața privată și protecția datelor. Codul penal reglementează, în anumite condiții, violarea vieții private. Nu afirmăm că directoarea a săvârșit o infracțiune. Întrebăm însă dacă aceste lucruri s-au întâmplat și, dacă da, cine și în ce condiții a făcut-o?
O altă relatare este aceea că angajații ar fi fost determinați să creadă că sunt permanent urmăriți și că orice discuție purtată cu un coleg poate ajunge ulterior în atenția conducerii. Dacă imaginile camerelor sunt prezentate angajaților pentru a-i intimida sau pentru a le demonstra că sunt supravegheați în permanență, avem o problemă care trebuie analizată separat de simpla existență a sistemului video. Supravegherea nu trebuie să se transforme în teroare.
Una dintre sesizări aduce în discuție și moartea îngrijitoarei Anghelescu Luminița, angajată de aproximativ nouă ani în cadrul grădiniței. Potrivit persoanei care a transmis informațiile, înainte de deces aceasta ar fi avut un conflict cu conducerea unității în legătură cu intenția de a se transfera la o altă grădiniță. Sesizarea susține că, după acel conflict, starea femeii s-ar fi deteriorat, iar în data de 22 iulie 2026, când s-a prezentat la grădiniță pentru a-și completa documentele privind ultimele zile de activitate, i s-ar fi făcut rău și s-ar fi prăbușit pe scara de incendiu.
Atenție: nu afirmăm că decesul femeii a fost provocat de conflictul cu directoarea. O asemenea legătură de cauzalitate nu poate fi stabilită printr-o sesizare și trebuie, dacă există elemente care o justifică, verificată de organele competente. Tocmai gravitatea acestei relatări impune, în opinia noastră, ca situația să nu fie tratată exclusiv ca un conflict administrativ sau ca o problemă internă a unei unități de învățământ.
,,În legătură cu doamna îngrijitoare care a decedat, Anghelescu Luminița, vă detaliez exact cum s-a petrecut nenorocirea.Doamna Luminița a cerut transferul la altă grădiniță în jur de 1 iulie 2026 (împreună cu altă îngrijitoare care a motivat exact că pleacă din cauza condițiilor grele de lucru și lipsa respectului din cauza conducerii). Doamna director a urlat la doamna Luminița, a amenințat-o că are filmări incriminatoare cu ea (nu a precizat exact cu ce o are filmată, doar că pleacă mai devreme de la muncă, ceea ce nu era adevărat, doamna își respecta programul și cerea învoire daca avea vreo urgență). De asemenea insista că nu îi semnează transferul și că nu o lasă să plece la altă unitate. (La fel a procedat și cu cealaltă îngrijitoare care ceruse transfer).Ea fiind o persoana puternică, a ripostat și i-a demontat toate acuzațiile, dar după această ceartă în s-a făcut foarte rău, avea dureri în piept (mai avusese episoade în care îi creștea tensiunea), a plâns extrem de mult simtindu-se umilită de către doamna director, era schimbată la față, extrem de slăbită și de supărată, non stop vorbea despre cât a fost de umilită și cum s-a urlat la ea. De atunci, până în 22 iulie când a decedat, de la o zi la alta se simțea tot mai rău. Pentru că mai avea 2 zile de lucrat în anul școlar 2025-2026, doamna director a pus să fie chemată pentru a își face cerere de concediu pe acele 2 zile (în data de 22, doamna Luminița figura în concediu), deoarece nu mai dorea ca această doamnă să mai „calce în grădiniță” . A venit, și-a completat cererea și a mers să își strângă lucrurile, iar atunci i s-a făcut rău și a ieșit pe scara de incendiu să ia aer unde s-a și prăbușit, fiind găsită după 7 minute de o colegă îngrijitoare. Infarctul fusese suferit cu câteva săptămâni în urmă, însă ea l-a mai dus pe picioare.Pentru că doamna Luminița a fost extrem de iubită de copii și părinți, aceștia au pus de 3 ori un tablou la intrarea în grădiniță și au aprins lumânări. În fiecare dimineață, conducerea obliga restul îngrijitoarelor să strângă tot și să arunce la gunoi. Pe pagina de Facebook a grădiniței nu a fost postat niciun mesaj de condoleanțe, familiei îndurerate nu i s-a transmis nimic, totul s-a trecut cu vederea pentru a nu atrage atenția, pentru a se păstra „prestigiul și imaginea grădiniței„,, se arată în sesizare
Într-o altă sesizare transmisă ASUM se afirmă că angajații nu au curajul să își asume public acuzațiile din cauza temerii că ar putea suporta consecințe profesionale. Este reclamată inclusiv folosirea calificativului anual ca instrument de presiune și transmiterea unor solicitări de serviciu prin telefon și mesaje, uneori la ore târzii. Autorul sesizării susține că educatoarele ar fi fost determinate să îndeplinească inclusiv atribuții care țin de managementul unității. Totodată, sunt formulate acuzații privind modul în care ar fi fost realizate documentele manageriale și planurile directoriale publicate pe site-ul grădiniței.
Și în acest caz, repetăm: sunt afirmații care trebuie verificate, nu sunt verdicte pronunțate de ASUM.
Unul dintre cele mai importante aspecte reclamate ulterior de angajați privește modul în care ar fi fost evaluată activitatea conducerii. Potrivit informațiilor primite de ASUM, Inspectoratul Școlar Județean Brașov ar fi utilizat un chestionar anonim pentru evaluarea conducerii, iar rezultatul ar fi fost unul foarte favorabil doamnei director. Mai multe persoane care ne-au contactat susțin însă că rezultatul nu reflectă realitatea din colectiv. Mai grav, una dintre sesizări afirmă că personalul nedidactic ar fi fost îndrumat să acorde punctaj maxim la întrebările chestionarului, în prezența administratorului unității.
Acest aspect poate fi verificat foarte simplu: cine a elaborat chestionarul, cum a fost distribuit, cine a avut acces la răspunsuri, dacă anonimatul a fost garantat, care au fost rezultatele și în ce condiții a fost realizată evaluarea. ASUM a solicitat deja informații în baza Legii nr. 544/2001 atât de la Inspectoratul Școlar Județean Brașov, cât și de la Grădinița nr. 11. Așteptăm răspunsurile oficiale și le vom publica.
Înainte de publicarea acestui material, ASUM i-a solicitat doamnei Popa Mihaela un punct de vedere cu privire la acuzațiile formulate. I-a fost transmisă și sesizarea la care făceam referire. Inițial ne-a invitat la o discuție aplicată la sediul unității de învățământ. Am refuzat invitația și i-am solicitat să ne transmită în scris punctul de vedere. Răspunsul nu a venit direct, ci prin intermediul unei societăți civile de avocați.
Documentul, intitulat „Punct de vedere și notificare privind încetarea diseminării unor informații neconfirmate”, susține că acuzațiile au fost verificate de Inspectoratul Școlar Județean Brașov în luna iulie 2026, în urma unei solicitări a Ministerului Educației și Cercetării, și că acestea nu ar fi fost confirmate. Doamna Popa Mihaela afirmă că a pus la dispoziția inspectoratului documentele și informațiile necesare verificării situației. În același document, aceasta atrage atenția asupra dreptului la demnitate, onoare și reputație și invocă prevederile Codului civil, ale Constituției și ale Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Mai mult, prin avocat, conducerea grădiniței solicită încetarea diseminării acuzațiilor ca fapte certe și își rezervă dreptul de a recurge la mijloacele legale civile dacă informațiile vor fi menținute sau republicate în anumite condiții.
ASUM va publica integral punctul de vedere transmis de doamna Popa Mihaela prin avocat, tocmai pentru ca opinia publică să poată cunoaște și poziția celeilalte părți.
Este o amenințare sau o simplă exercitare a unui drept?
Considerăm că orice persoană are dreptul să își apere imaginea și reputația și să apeleze la un avocat. În același timp, considerăm că trimiterea unei notificări juridice către o organizație care investighează sesizări de interes public nu poate înlocui o anchetă obiectivă asupra faptelor reclamate.
Nu noi trebuie să stabilim dacă acuzațiile sunt adevărate. Nu noi trebuie să stabilim dacă există abuzuri. Nu noi trebuie să stabilim dacă sistemul de supraveghere a fost folosit nelegal. Nu noi trebuie să stabilim dacă au existat presiuni asupra angajaților. Noi nu putem stabili dacă există vreo legătură între conflictul reclamat și decesul doamnei Anghelescu Luminița. Aceste lucruri trebuie stabilite de instituțiile abilitate. De aceea, notificarea transmisă prin avocat nu ne determină să închidem subiectul. Dimpotrivă, considerăm că tocmai gravitatea acuzațiilor impune ca acestea să fie lămurite oficial.
Dacă majoritatea acuzațiilor vizează chiar modul de exercitare a funcției de director al unei unități de învățământ, iar verificarea administrativă este făcută de instituția ierarhic superioară care are atribuții directe în ceea ce privește conducerea unității, este legitim ca opinia publică să ceară transparență asupra modului în care s-a desfășurat acea verificare.
Ce documente au fost analizate? Cine a fost audiat? Au fost audiate persoanele care au formulat acuzațiile? Au fost verificate imaginile camerelor de supraveghere? Au fost verificate pontajele? Au fost verificate mesajele și solicitările adresate personalului? Au fost analizate plecările celor șapte cadre didactice? Au fost verificate documentele despre care se afirmă că ar fi fost întocmite de cadrele didactice în locul conducerii? A fost verificată modalitatea în care s-a desfășurat chestionarul anonim? Au fost analizate circumstanțele în care a decedat doamna Luminița Anghelescu, în măsura în care există elemente care țin de competența autorităților?
Acestea sunt întrebări la care opinia publică are dreptul să primească răspunsuri.
ASUM consideră că nivelul acuzațiilor depășește sfera unei simple dispute interne dintr-o grădiniță. Facem, de asemenea, apel către Avocatul Poporului să analizeze situația din perspectiva respectării drepturilor persoanelor care reclamă existența unui posibil climat abuziv de muncă, posibil de hărțuire, într-o instituție publică de educație. În paralel, toate sesizările primite de ASUM, împreună cu informațiile și documentele relevante, vor fi transmise Ministerului Educației și Cercetării.
Ca să fie limpede, noi nu căutăm un vinovat. Căutăm adevărul.
Este important să spunem foarte clar acest lucru. ASUM nu a pronunțat și nu pronunță un verdict împotriva directoarei Popa Mihaela. Dar nici o notificare transmisă prin avocat nu poate transforma o serie de sesizări multiple într-un subiect care trebuie abandonat. Există angajați care afirmă că se tem să vorbească. Există acuzații repetate și convergente. Există informații privind plecarea mai multor cadre didactice. Există acuzații privind modul de gestionare a personalului. Există acuzații privind folosirea sistemului de supraveghere. Există acuzații privind siguranța copiilor. Există acuzații cu privire la calitatea hranei. Există o situație extrem de sensibilă legată de decesul unei angajate. Mai există, de cealaltă parte, o conducere care afirmă oficial că acuzațiile nu au fost confirmate în urma verificărilor ISJ Brașov.
Grădinița a preluat o creșă începând cu 1 septembrie 2026. Creșa nr. 5 Brașov a fost arondată unității prin HCL nr. 1114/22.12.2025, republicată prin HCL nr. 105/27.02.2026. Concursul național de directori se deschide peste o săptămână. În județul Brașov sunt 221 de funcții vacante de director și director adjunct. Depunerea dosarelor: 14 septembrie – 2 octombrie. Proba de competențe: 13 octombrie. Proba scrisă: 20 octombrie. Evaluarea planurilor manageriale: 23 octombrie – 4 noiembrie. Interviul: 12–27 noiembrie. Rezultate finale: 9 decembrie.
Adevărul trebuie stabilit prin probe, nu prin presiuni, frică, acuzații reciproce sau comunicate.
Vom solicita în continuare documentele oficiale și vom publica răspunsurile instituțiilor. Pentru că, în cele din urmă, nu este vorba doar despre un director, despre angajați sau despre o grădiniță. Este vorba despre copii, despre siguranța lor, despre oamenii care îi educă și despre obligația instituțiilor statului de a verifica orice acuzație serioasă atunci când aceasta este formulată.
Dacă există actuali sau foști angajați, părinți, persoane care au asistat la anumite situații sau alte persoane care pot confirma ori infirma aspectele reclamate, îi invităm să ne contacteze.
Nu solicităm nimănui să formuleze acuzații pe care nu le poate susține. Nu solicităm nimănui să denigreze pe cineva. Dar dacă cineva a fost martor la evenimentele relatate, deține documente, mesaje, înregistrări sau alte informații relevante, îl încurajăm să ne contacteze. Putem păstra confidențialitatea surselor, în limitele legii. Pentru că este foarte posibil ca adevărul să nu se afle într-o singură reclamație. Poate exista în mărturiile mai multor oameni.
Nu trebuie să existe frică. Un angajat nu trebuie să se teamă că își pierde locul de muncă pentru că vorbește.
Un educator nu trebuie să se teamă de calificativ pentru că își exprimă opinia. Un îngrijitor nu trebuie să se teamă că va fi umilit pentru că își cere drepturile. Un copil nu trebuie să ajungă nesupravegheat pentru că personalul este folosit pentru alte activități. Iar o instituție de învățământ nu trebuie să funcționeze sub presiunea fricii.
Dacă aceste lucruri se întâmplă, ele trebuie oprite. Dacă nu se întâmplă, acest lucru trebuie demonstrat. Prin documente. Prin verificări. Prin probe. Nu prin intimidare. Nu prin presiuni. Nu prin tăcere.
ASUM va continua să solicite informații și va publica răspunsurile oficiale pe măsură ce acestea vor fi primite.
Pentru că, în acest caz, întrebarea nu este cine câștigă disputa. Întrebarea este dacă, în Grădinița nr. 11 „Căsuța Bucuriei”, copiii sunt în siguranță, iar oamenii care lucrează acolo își pot face meseria fără frică.
Considerăm că, în raport cu gravitatea și natura unora dintre aspectele reclamate, este necesară și intervenția organelor de urmărire penală, în măsura în care acestea apreciază că există elemente care intră în competența lor. În Procurori ne punem speranțele și nu numai noi. Facem un apel public la unitatea de parchet competentă să se autosesizeze și să dispună cercetări în acest caz.
Până la finalizarea verificărilor, cercetărilor, orice persoană menționată în acest articol beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar informațiile prezentate sunt tratate ca aspecte sesizate și supuse verificării, nu ca fapte definitiv stabilite.
