Statul Român umilește și discrimează, prin instituțiile sale, în special Ministerul Educației și Inspectoratul Școlar al Județului Brașov, o tânără elevă? Umilește o întreagă familie? Este inadmisibil așa ceva. Constituția României stipulează, la art. 32 că…Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare. Prin urmare, dreptul la învățătură este un drept constituțional! Statul Român și Ministerul Educației încalcă Constituția României? Măcar să știm și noi dar și opinia publică. Legea învățământului prevede clar la art. 12, pct.6…Statul garantează dreptul la educaţie al tuturor persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale. Învăţământul special şi special integrat sunt parte componentă a sistemului naţional de învăţământ preuniversitar.
Dreptul la educație este un drept fundamental recunoscut la nivel internațional, prevăzut într-o varietate de documente internaționale cu caracter juridic, printre care și Declarația Universală a Drepturilor Omului și Convenția cu privire la Drepturile Copilului. Acest drept afirmă că fiecare individ are dreptul să beneficieze de o educație de calitate și accesibilă, fără discriminare de niciun fel.
Educația este considerată esențială pentru dezvoltarea personală, socială și economică a individului, precum și pentru progresul societății în ansamblu. Prin asigurarea accesului la educație pentru toți, indiferent de origine, sex, statut social sau alte criterii, societatea își îndeplinește obligația de a oferi oportunități egale tuturor membrilor săi.
Având în vedere obiectul de activitate al ASUM,-apărarea drepturilor omului, ne manifestăm public indignarea și îngrijorarea referitor la acest caz, dar nu numai. Solicităm public, Guvernului României, Ministerului Educației, Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării dar și Avocatului Poporului, să trateze cu celeritate acest caz.
Redăm mai jos scrisoarea publică deschisă, care este mai degrabă un strigăt disperat al unei tinere, al unei mame, al unui cetățean al României!
,,Scrisoare publică deschisă ,
Doamnei Ministru al Educației Naționale Ligia Deca
Corpului de Control al Ministrului Educatiei
Stimata Doamna Ministru, Stimate Corp de Control
Numele meu este Hilochie Elena Flavia. Sunt mama a doi copii, fiica cea mica fiind orientata scolar, inca din clasa a III a, pentru tulburari specifice de invatare, mai exact dislexie, disgrafie, discalculie, disortografie.
Dislexia alături de disgrafie, disortografie și discalculie face parte din categoria tulburărilor specifice de învățare(TSI). Dislexia este o tulburare specifică a abilitaților de citire (în privința corectitudinii și fluentei) care nu sunt dezvoltate la nivelul așteptat prin raportare la nivelul de dezvoltare intelectuală, vârsta persoanei și nivelul școlarizării.
Federația Internaționala de Neurologie spune ca tulburarile specifice de invatare se manifesta prin eșecul neașteptat al învățării cuvântului scris, mai ales a cititului în ciuda educației suficiente, a inteligentei normale sau superioare și a existentei suficiente a șanselor socii-culturale. Se datorează unei tulburări neurologice care influențează funcțiile fundamentale ale învățării.
Fiind diagnosticata si cu epilepsie, am povestit medicului curant din acea perioada(anul 2015) dificultatile intampinate la scoala. Acesta a decis efectuarea unui video-eeg, timp in care fetita a fost pusa sa citeasca , constatand astfel tulburarea din spectrul dislexiei, apoi testele psihologului clinician ,toate aceste investigatii au fost facute la Bucuresti. Au urmat apoi investigatiile la Brasov, diagnosticul certificat de psihologul clinician, eliberarea certificatului A5 pentru a intari acest diagnostic, eliberat de medicul specialist neurolog si anii de terapie pe care fetita i-a urmat.
Astfel, în condițiile unei inteligente superioare cum are fiica mea, cu un coeficient de inteligenta cu mult peste 85, ea nu atinge performanța specifica vârstei și clasei în ceea ce privește cititul, scrisul, calculatul.
Dislexia nu este o boala nici o deficienta. Este o modalitate speciala de prelucrare a informației datorita dezvoltării și funcționarii sistemului nervos central.
Așadar, regăsim în cazul tulburărilor specifice de învățare o disfuncție neurologica . Copiii dislexici sunt copii inteligenți dar care învață diferit. Creierul unui dislexic este doar diferit organizat.
Stilul de învățare al copilului prezinta unele particularitati, cum ar fi: Învață mai ușor când asculta sau când au o expunere vizuala (harti mentale, scheme conceptuale),nu retine cuvinte grele, incalcite – foloseste cuvinte usoare,sunt materii unde străluceste in cazul fiicei mele, este desenul, motiv pentru care are toate sansele la admiterea din cadrul Facultatii de arte plastice si design( locul III la Olimpiada anul 2023 si anul 2024) și discipline unde abia face fata, spre exemplu matematica, nu înțeleg sarcini complexe, necesita suport din partea adultului, este ca și cum are nevoie de o traducere, oboseste repede iar scrisul este lent, are dificultăți de învățare a unei limbi străine, efortul depus la invatare pentru a face fata cerințelor și așteptărilor școlare este imens.
Din anul 2015, impreuna cu familia mea am dus o lupta grea, pe toate planurile, emotional, medical si financiar. Avand in vedere problemele medicale cu care se confrunta fiica mea ,mi-am redus programul de munca la 4 ore, sa ma pot ocupa indeaproape de ea, fiind in clasa a III-a. Apoi am fost in concediu fara plata timp de un an de zile pentru ca refuzam sa cred ca fiica mea cea mica este dislexica, disgrafica,discalcula,disortografica.Un an de zile in care zilnic corectam caietele de la clasa, deoarece nu putea scrie dupa dictare, sau nu reusea sa copieze de pe tabla, dupa care faceam temele, si cand ne ramanea timp lucram suplimentar la stapanirea ortogramelor, in speranta ca repetandu-le zilnic va reusi sa le recunoasca, sa le poata scrie,sa le retina. De doua ori pe saptamana venea si psihopedagogul(noroc ca venea acasa) si lucrau impeuna…….si…inca ceva,pentru ca verisoara mea este invatatoare, invatatoare cu experienta, o duceam si la ea de doua ori pe saptamana….atat mie cat si verisoarei mele ne era greu de crezut de felul ei de a invata, de faptul ca erau lucruri pe care nu le putea retine….ca de exemplu:pana in ziua de azi nu stie/nu poate sa citeasca ceasul/ora, nu poate retine care sunt lunile dintr-un anotimp.
Am tinut-o asa pana cand a terminat ciclul primar, la sfarsitul clasei a IV a, mi-am propus sa accept si sa gasesc o alta modalitate de a o sprijini…….si am reusit. A continuat terapia cu psihopedagogul, o perioada a fost si intr-un grup de copii dislexici pentru a-si ridica stima de sine, si pentru ca am facut mari eforturi in a o invata sa se accepte asa cum este, ca nu este singura. Am continuat sa o sprijin zilnic, dar fara sa o supun la efotul supraomenesc la care am supus-o in clasele primare, si anume, ii citeam lectiile, aveam mai multa rabdare cand ii dictam la corectarea si completarea caietelor de la scoala, deoarece zilnic trebuiau refacute si completate, de fapt ii atrageam atentia cand nu scria ortograma corect, sau cand manca litere, sau cand nu articula cuvintele….ca sa isi dea seama si sa le corecteze.
FELICIT TOT COLECTIVUL SCOLII GIMNAZIALE NR 13 BRASOV PENTRU TOT SPRIJINUL CARE I-A FOST ACORDAT FIICEI MELE, SI PENTRU DIALOGUL CONSTRUCTIV PE CARE L-A AVUT MEREU CU FAMILIA MEA, CU ADEVARAT AM PUTUT VORBI ATUNCI DE INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI.
Datorita implicarii lor, si in urma discutiilor purtate cu inspectorii de specialitate de la ISJ BRASOV, in anul scolar 2019-2020, la examenul de evaluare nationala a beneficiat cu adevarat de procedura de egalizare de sanse, si anume timp de lucru in plus, sala separata, a fost insotita de profesoara itineranta si de sprijin cu care a lucrat la scoala care i-a citit sarcinile si care a scris lucrarea dupa dictarea fiicei mele, si harti mentale dupa care eleva a si invatat, la clasa si acasa, Prietenul dislexicului la limba romana.La matematica a facut mama mea tabelele cu formulele matematice, fiind inginer chimist si un sprijin nemarginit pentru mine si fetele mele.
Nu a fost usor nici atunci, nu a fost usor nici cand am obtinut primul certificat CES, am scris si atunci memorii, la Corpul de control al ministrului educatiei(imi pare rau ca nu mai stiu cum o chema pe acea doamna, m-a sunat, s-a interesat, o voce blanda si calda) la avocatul poporului, au existat niste discutii contradictorii la inceput, constructive apoi , demonstrate cu acte medicale si legislatie in vigoare si un final cu adevarat in interesul superior al copilului, pentru nevoile copilului si in raport cu legislatia in vigoare, care nu s-a schimbat de atunci.
Au urmat probele la desen, fiind in pandemie selectia s-a facut pe baza unui portofoliu, unde daca imi aduc bine aminte, nu mai stiu sigur, a fost intre primii 10 copii. Sabina desena de mica, de cand era la gradinita, ma astepta mereu cuminte la catedra doamnei Delia, cu cate un desen, pe care le am si acum, apoi i-am cumparat primul sevalet, apoi i-am dat voie sa picteze toti peretii din camera ei…..si-a pictat toate jucariile de plus, si un imens copac plin de flori. Citind constant despre aceste tulburari, am vazut ca multi dintre acesti copii au talent la desen, am discutat mai intai cu ea, apoi am cerut parerea unui specialist si asa a ajuns in clasa a IX a la Liceul Vocational de Arte Plastice Brasov. O alegere pentru sufletul ei!!!!Deseneaza necontenit, cu placere, cu sarguinta,neimpinsa de la spate, progreseaza pe zi ce trece…..are un vis….Facultatea de arte plastice si design.
Au urmat 2 ani de pandemie, fetele le-am dus la Carpinis, o minunatie de sat, la 12 km de Brasov, unde au stat cu mama mea, deoarece noi mergeam la servici, atat eu cat si sotul meu lucram , eu cu publicul, la Directia Fiscala din Brasov, sotul neputand lucra de acasa. In aceasta perioada au reaparut crizele de epilepsie….care au fost confundate cu atacuri de panica,izolarea la Carpinis, nesocializarea, moartea subita a mamei, stresul examenului de capacitate….desi am colindat tara la doctori, in Cluj, Bucuresti, Sibiu, singurul care a presupus ca sunt crize de epilepsie a fost medicul de la Sibiu, crizele s-au agravat, iar in anul 2021 am plecat la o clinica in Turcia. Diagnosticul a fost clar epilepsie, desi nu aveam nici o filmare sa ii prezit doctoritei, a facut o criza chiar in Istanbul, am reusit sa o filmez, a inceput imediat tratamentul iar acum este stabila. A fost greu, la inceput din 3 in 3 luni, apoi la 6 luni, acum am scapat mergem la control doar o data pe an.Eu am refuzat sa cred ca sunt crize de epilepsie deoarece in anul 2018 tratamentul cu depakine i-a fost scos deoarece medicul a considerat ca boala s-a remis. Am acceptat si asta, a fost greu sa accepte si ea…..a fost nevoie de rabdare, multa, de a-i explica, ca va trebui mult timp de acum incolo sa urmeze un program strict….desi e adolescenta….fara telefon , fara tableta, fara ecrane, vesnic ochelari de soare si sapca in cap, la ora 10 trebuie sa doarma, minim 8 ore de somn pe noapte, fara cluburi, fara patreceri, din cauza flash-urilor de lumina, exclus tigari, alcool,energizante,cola,cafea…..cu greu, cu rabdare, cu multe explicatii, a inteles aceste regulI, de altfel sanatoase….dar este totusi adolescenta!!!
Sunt cea mai mandra mama de pe pamantul acesta, si pentru ca acum este vorba despre Sabina, va spun cu mana pe inima ca este cu adevarat o steluta pe pamant……buna ,cuminte, respectuoasa,ambitioasa,puternica chiar daca depune un efort imens sa faca fata cerintelor unor profesori ….nu se lasa!!
Cu totii stim cat de greu a fost in pandemie, ore on line, profesorul nu putea cunoaste eleva, nevoile ei, planul PEP desi trebuia intocmit pentru Sabina, nu a fost intocmit, nu a beneficiat de masuri de dispensare, pt nu a avut cum….cum puteai sa ii dai timp in plus la teste, temele postate pe classroom erau in mare parte corectate…, nici vorba de harti mentale/scheme conceptuale.
Acum insa,in clasa a XI a a venit in mod firesc momentul sa le cer profesorilor de la clasa intocmirea planului PEP, stiind ca urmeaza si bacalaureatul….am facut reveniri…fara raspuns, fara harti mentale, fara scheme conceptuale. Cu chinuri la matematica, cu greu la lb.romana, si la celelalte materii, am trecut si de clasa a XI a, doar cu masuri de dispensare, adica a primit 10 minute in plus (pauza), la limba romana si la matematica, si nu i s-au punctat greselile de ortografie din teste.
La inceputul clasei a XII a , am inceput din nou incercarea de dialog,la inceput cu profesorii de la clasa si cu profesoara itineranta, tot nu am vazut nici o harta mentala.
Ca urmare a solicitarii mele din clasa a XI a ,(adica dupa 1 an de zile) cu privire la intocmirea planului PEP, cu stupoare am primit planul PIP(acest plan se intocmeste pentru alta categorie de copii, si anume, copii cu un intelect liminar, la care este necesara adaptare curiculara).Planul elevilor cu TSI are scopul de beneficia de timp in plus la evaluari, materiale compensatorii si masuri de dispensare, nicidecum de adaptare curiculara.
Fara nici un sprijin din partea scolii, desi conform legii aceste harti mentale trebuie intocmite de catre profesorii de disciplina in primul semestru al fiecarui an scolar, in luna ianuarie 2024 depun catre scoala cererea pentru dreptul la egalizarea de sanse insotita de materialele compensatorii personalizate, strict pentru nevoile fiicei mele ,iar acum incepe cacealmaua.
PROFESORII DE LA CLASA REFUZA SA SEMNEZE ACELE HARTI DEOARECE NU ISI ASUMA, ISJ BRASOV TRIMITE O RECOMANDARE ABERANTA,FARA UN RASPUNS CONCRET LA CEREREA DEPUSA DE CATRE PARINTE ASA CUM PREVEDE ART 16 ALIN 6 DIN PROCEDURA 31816/25.10.2023
Impreuna cu sotul meu, incercam din nou un dialog, la minister, la ISJ Brasov, la scoala, unde nu am auzit altceva decat…”discriminare”, si „eleva nu are nevoie”. Ca urmare a acestor incercari de dialog,in data de 05.02.2024 am primit in final niste „harti mentale”….la istorie cu scris nelizibil, la romana cateva file descarcate de pe site-ul Asociatiei Coordonate Umane, si cateva scrise de mana(adica a fost copiat baremul de corectare de la subiectele de bacalaureat) iar la logica la o prima vedere cat de cat ii ofera un suport…dar nicidecum nu intrunesc conditiile unor harti mentale, urmand ca Sabina sa lucreze cu profesoara itineranta pe subiecte de examen pana in data de 09.02.2024.
In data de 09.02.2024, Sabina ,dupa o evaluare anuntata la limba romana, care a inceput la 9.30 si a durat pana la 12.00, impotriva vointei ei a fost dusa de catre d-ra Itineranta in cabinetul directoarei, profesoara de limba romana fiind,si evaluata.Fara sa i se asigure un climat emotional echilibrat avand in vedere ca sufera de epilepsie, cu presiuni asupra ei, cu un material in fata pe care eleva nu il mai vazuse niciodata. Sabina spunea mereu ca nu o ajuta acel material, iar directoarea si itineranta ii repetau mereu, „ba da , acesta e bun pentru tine, nu ai invatat bine pana acum”…..trecem si peste asta…ca sa aflam cu stupoare ca de fapt acela era materialul compensatoriu avizat favorabil de catre ISJ Brasov, in data de 08.02.2024. Am primit in data 15.02.2024, sub semnatura , materialele avizate favorabil de ISJ Brasov, nedepuse de catre eleva sau reprezentantii legali, care nu le-a vazut nimeni niciodata, care nu sunt in relatie cu nevoile elevei, si care contin erori grave de continut….ca de exemplu, pe prima pagina la materialul la istorie ni se spune ca „tarile romane in secolul XIV aveau constitutii, si un regim politic feudalism si monarhie absoluta”…..
Din septembrie 2023 pana in ianuare 2024 singura mea preocupare a fost acest demers de intocmire a hartilor mentale, de incercare de conciliere cu institutiile statului, liceu, isj, minister.Am citit zeci de legi, metodologii si ordonante, m-am luptat cu morile de vant pentru dreptul la egalitatea de sanse al copilului meu, un drept conferit de lege, pe care DOAR JUDETUL BRASOV NU IL INTELEGE, NU IL APLICA…….IAR MINISTERUL EDUCATIEI CARE CUNOASTE ACEASTA PROBLEMA PRIVESTE PASIV SI TOATE DEMERSURILE FACUTE LE INDREAPTA SPRE COMPETENTA SOLUTIONARE INSPECTORATULUI SCOLAR BRASOV SAU LICEULUI. L-a mijlocul lunii ianuarie am cedat, si am predat stafeta sotului meu.
Mi-am dedicat timpul Sabinei, am fost mama, am fost prietena, am invatat alaturi de ea ca si pana acum, am gatit si m-am ocupat de casa, mi-am adus aminte ca sunt sotie iar in cate un moment de relaxare am facut chiar si cate o tura cu bicicleta insotita de Sabina.
Am solicitat pe toate caile explicatii cu privire la procedura, am solicitat aprobarea materialelor care sunt in concordanta cu nevole elevei si de care beneficiaza si alti elevi din alte judete, dar Ministerul pe care il conduceti, d-na Deca , se spala pe maini, trimite adresele catre ISJ Brasov, care se pare ca lucreaza dupa legile proprii…in orice legi exista scapari, sau poate dau dreptul la interpretari, dar ISJ Brasov, care este subordonat ministerului Educatiei, alege interpretarea legii doar in defavoarea elevilor, ingradindu-le astfel dreptul la educatie.
D-na Ministru Ligia Deca, distins Corp de Control, nu am intalnit in viata mea atata incrancenare din partea unor inspectori de specialitate, care de fapt sunt acolo pentru a sprijini si acesti elevi, inspectori care coordoneaza activitatea institutiilor de invatamant , care de fapt ar trebui sa fie primii care sa incurajeze si sa faciliteze, sa integreze acesti copii, sa le confere drepturile oferite de lege.Brasovul este in alta tara, Doamna Ministru?
Doamna Ministru Ligia Deca, in viata mea nu am auzit de atatea ori pronuntat cuvantul discriminare, la adresa fiicei mele, la adresa familiei mele.
Doamna Ministru in viata mea nu am fost supusa, nici eu nici familia mea, la atatea umilinte din partea nimanui, dar mai ales din partea unor institutii ale statului, si a unor oameni care sunt de fapt acolo pentru a sprijini, incepand de la liceul si pana la inspectorat.
D-na Ministru Ligia Deca, oare realizeaza inspectorii de specialitate pe care ii aveti in subordine, de la ISJ Brasov ca se agața de un singur articol de lege contrazis de altele, si anume art 17 din procedura 31816/25.10.2023 care stipuleaza faptul ca “pentru a reduce barierele determinate de tulburarea specifica de invatare , dar fara sa le faciliteze din punct de vedere cognitive, candidatii pot utiliza materiale compensatorii(tabele cu formule, harti mentale, scheme conceptuale) si instrumente compensatorii(tehnologii assistive, ca de exemplu calculator de buzunar/birou)” fără nici un efect pozitiv, in schimb efectul negativ este cel al ingradirii dreptul la educatie si al dreptului la egalizarea de sanse.
D-na Ministru Ligia Deca, aveti cunostinata de lupta parintilor acestor elevi de anul trecut? Va imaginati ca anul viitor va fi la fel, sau poate mai rau?oare intentia subalternilor dumneavoastra este aceea de a ne educa pe noi parintii la inarmarea cu rabdare, la supunerea tacuta la umilinte?
D-na Ministru Ligia Deca, aveți idee câti astfel de copii se pierd pe drum, din cauza unor subalterni ai dumneavoastra? Cand ei de fapt au toate sansele la o educatie superioara, la studii universitare, toate acestea conferite de Statul Roman : Statul asigură cetățenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile și formele de învățămînt preuniversitar și superior, precum și la învățarea pe tot parcursul vieții, fără nicio formă de discriminare.
D-na Ministru Ligia Deca, sunteți mamă? Dacă da, vă rog din tot sufletul meu, să vă rupeți 15 minute din timpul si gândurile dumneavoastră și puneți-vă în locul meu, în mintea mea, în sufletul meu? V-ați putea privi copilul în ochi cu demnitate? Ce i-ați spune, vă rog sfătuiți-mă și pe mine că eu nu știu ce să îi spun.
Doresc să închei, asigurându-vă că la această scrisoare publică deschisă, scrisă cu mare durere în suflet și retrăită pas cu pas, există un dosar, care v-a fost comunicat dumneavoastră, corpului de control al ministrului educației, primului ministru și Avocatului Poporului și se află în lucru la Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării.,,așa își încheie scrisoarea mama Sabinei
