Material preluat luju.ro
,,Fostul judecător Lucian Buta de la Tribunalul Cluj a explicat in cinci pasi de ce Hotărârea CCR prin care a fost anulat primul tur al alegerilor prezidentiale ar fi nelegala si „scoate România din albia statului de drept”.
Iată analiza judecătorului Lucian Buta, transmisa luju.ro:
„Cinci concluzii despre hotararea CCR de anulare a procesului electoral cu privire la alegerea Presedintelui Romaniei din anul 2024
In confuzia care a cuprins Romania in aceste zile avem, totusi, o certitudine: Hotararea nr. 32 din 6 decembrie 2024, luata in unanimitate de cei 9 membri ai CCR, este ilegala. Sa vedem de ce.
Potrivit art. 146 lit. f din Constitutia Romaniei: ‘Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii: (…) vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului’. Nu gasim aici nimic despre anulare.
In baza acestui articol (art. 146 lit. f din Constitutia Romaniei), CCR ‘a confirmat si validat primul tur de scrutin si a dispus ca al doilea tur pentru alegerea Presedintelui Romaniei sa se organizeze in ziua de duminica, 8 decembrie 2024, la care vor participa domnul Calin Georgescu si doamna Elena Valerica Lasconi, in aceasta ordine’ (Hotararea nr. 31 din 2 decembrie 2024 privind rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei in cadrul primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024). Hotararea a fost luata in unanimitate.
Textul adecvat se afla in Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, unde citim:
‘Articolul 52
(1) Curtea Constitutionala anuleaza alegerile in cazul in care votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau, dupa caz, ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. In aceasta situatie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin in a doua duminica de la data anularii alegerilor.
(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale reprezentate in Consiliul Minoritatilor Nationale si de candidatii care au participat la alegeri, in termen de cel mult 3 zile de la inchiderea votarii; cererea trebuie motivata si insotita de dovezile pe care se intemeiaza.
(3) Solutionarea cererii de catre Curtea Constitutionala se face pana la data prevazuta de lege pentru aducerea la cunostinta publica a rezultatului alegerilor’.
Intelegem ca anularea presupune indeplinirea cumulativa a doua conditii, prima cuprinzand ea insasi doua conditii cumulative:
1. anularea se poate dispune doar pentru frauda la vot la votarea propriu-zisa (de pilda: buletine de vot false, vot multiplu, turism electoral), unita cu frauda la stabilirea rezultatelor (de exemplu: procese-verbale false, calcule matematice gresite, erori ale infrastructurii digitale) si
2. cele doua fraude de la pct. 1 sunt de natura sa schimbe atribuirea mandatelor sau ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.
Ce a retinut CCR in motivare? Ca exista suspiciunile persuadarii alegatorilor prin exploatarea ‘abuziva’ a algoritmilor platformelor de social-media, ca s-ar fi eludat legislatia prin nemarcarea materialelor electorale cu insemnele specifice campaniei electorale si ca ar exista eventuale cheltuieli netransparente ale campaniei unuia dintre candidati.
Curtea nu a retinut ingerinta unor entitati statale sau non-statale (nici documentele desecretizate ale serviciilor de informatii), dar s-a pronuntat ca ‘trebuie exclusa ingerinta unor entitati statale sau non-statale in realizarea unor campanii de propaganda sau dezinformare electorala’.
Sa intelegem un lucru simplu: ca indiferent de mediul de transmitere (TV, Facebook, TikTok, orice mediu analogic sau digital), pentru alegator prezinta relevanta continutul mesajului electoral si persoana candidatului, nu mijlocul de transmitere si nici bugetul. Adica fondul, nu forma. Si acest fond constituie esenta sine qua non a democratiei reprezentative.
Prima concluzie, in raport cu textul alineatului 1, este ca Decizia CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 este ilegala.
De observat ca hotararea de anulare a fost luata ca urmare a unei autosesizari a curtii, desi cererea de anulare nu se poate face decat de partide, aliante, candidati si organizatiile minoritatilor nationale. (In paragraful intai al practicalei citim: ‘Pe rol se afla examinarea aspectelor referitoare la corectitudinea si legalitatea procesului electoral cu privire la alegerile pentru Presedintele Romaniei din anul 2024, aduse la cunostinta publica la data de 4 decembrie 2024 prin declasificarea continutului ‘Notelor de informare’ ale Ministerului Afacerilor Interne – Directia Generala de Protectie Interna, ale Serviciului de Informatii Externe, ale Serviciului Roman de Informatii si ale Serviciului de Telecomunicatii Speciale, care au fost inregistrate la Administratia prezidentiala sub nr.DSN1/1741/4.12.2024, nr.DSN1/1742/4.12.2024 si nr.DSN1/1740/4.12.2024, nr.DSN1/1743/4.12.2024, nr.DSN1/1701/2.12.2024′.)
A doua concluzie, in raport cu textul alineatului 2 teza 1, este ca Decizia CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 este ilegala.
Constatam si tardivitatea, intrucat sesizarea cu privire la anularea alegerilor trebuia facuta ‘in termen de cel mult 3 zile de la inchiderea votarii’ (24.11.2024), termen care a fost depasit.
A treia concluzie, in raport cu textul alineatului 2 teza 2, este ca Decizia CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 este ilegala.
Observam ca cererea de anulare ‘trebuie motivata si insotita de dovezile pe care se intemeiaza’. La baza deciziei de anulare nu a existat nicio cerere a vreunui subiect cu calitate procesuala – nici motivata, nici nemotivata. Nu au existat nici dovezi, pentru ca documentele desecretizate ale serviciilor nu prezinta dovezi, ci doar suspiciuni lipsite de orice probatoriu.
A patra concluzie, in raport cu textul alineatului 2 teza 3, este ca Decizia CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 este ilegala.
Remarcam apoi ca anularea se poate face numai pana la data prevazuta de lege pentru aducerea la cunostinta publica a rezultatului alegerilor – moment care, in raport cu turul intai de scrutin, a trecut.
A cincea concluzie, in raport cu textul alineatului 3, este ca Decizia CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 este ilegala.
Oricat am socoti, insumarea celor cinci concluzii scoate Romania din albia statului de drept”. material preluat luju.ro
Judecătorii Curții Constituționale nu sunt magistrați, ca profesie. Nu toți! Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior. Aceștia sunt numiți politic. Președintele numește trei persoane, Camera Deputaților trei persoane și Senatul trei persoane! Prin urmare, 9 cetățeni numiți politic, însușindu-și denumirea de ,,judecători,, a decis anularea alegerilor.
Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluţiilor. Cu alte cuvinte, dacă aceștia iau decizii ilegale, NU răspund în fața Legii!
