Hărțuirea morală la locul de muncă este o problemă serioasă care afectează sănătatea psihică și fizică a angajaților, precum și climatul organizațional. În România, cazurile de hărțuire morală pot fi abordate prin două instituții principale: Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și instanțele de judecată. Fiecare dintre aceste opțiuni are propriile particularități, avantaje și provocări.
Ce este hărțuirea morală la locul de muncă?
Potrivit legislației românești (Codul Muncii și Legea nr. 167/2020 privind prevenirea și combaterea hărțuirii morale la locul de muncă), hărțuirea morală se referă la comportamentele care:
- Aduc atingere demnității sau integrității fizice și psihice ale unei persoane;
- Crează un mediu de lucru ostil, degradant, umilitor sau ofensator;
- Împiedică performanța profesională sau afectează sănătatea victimei.
Aceste comportamente pot include: insulte repetate, amenințări, excluderea intenționată a unui angajat din activitățile echipei, impunerea de sarcini imposibile sau inutile, supravegherea excesivă etc.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)
CNCD este o instituție administrativă care are competența de a soluționa plângerile privind discriminarea, inclusiv cele care implică hărțuirea morală bazată pe criterii precum sex, vârstă, rasă, religie sau alte caracteristici protejate.
Avantaje ale apelării la CNCD:
- Procedură relativ rapidă: Termenul de soluționare este mai scurt decât într-o instanță de judecată.
- Costuri mai reduse: Depunerea unei plângeri la CNCD nu presupune taxe judiciare.
- Expertiză în domeniul discriminării: CNCD poate evalua mai bine cazurile care implică discriminare indirectă sau sistemică.
Limitări:
- CNCD nu poate acorda despăgubiri morale, dar poate aplica amenzi angajatorului.
- Hotărârile sale pot fi contestate în instanță, ceea ce poate prelungi rezolvarea cazului.
Instanța de judecată
Victimele hărțuirii morale pot apela la instanțele de judecată pentru a solicita:
- Despăgubiri pentru prejudiciile morale și materiale suferite;
- Anularea unor eventuale sancțiuni disciplinare abuzive;
- Obligația angajatorului de a lua măsuri corective.
Avantaje ale procedurii judiciare:
- Compensații financiare: Instanțele pot dispune plata de daune morale și materiale.
- Forță executorie mai mare: Deciziile instanțelor sunt definitive și executorii (după epuizarea căilor de atac).
Limitări:
- Durată mai mare: Procesele în instanță pot dura ani, în funcție de complexitatea cazului.
- Costuri: Implică taxe judiciare, onorarii pentru avocați și alte cheltuieli.
Cum să procedezi dacă ești victima hărțuirii morale?
- Documentează totul: Notează incidentele, datele, martorii și orice altă dovadă relevantă.
- Informează angajatorul: Raportează situația departamentului de resurse umane sau superiorilor.
- Depune o plângere:
- La CNCD, dacă există elemente de discriminare.
- În instanță, pentru despăgubiri și măsuri corective.
- Solicită sprijin legal și psihologic: Avocații specializați în dreptul muncii pot oferi ghidaj în cazul tău.
Concluzie
Deși CNCD și instanțele de judecată oferă căi de soluționare pentru cazurile de hărțuire morală, alegerea depinde de circumstanțele fiecărui caz. Dacă obiectivul principal este sancționarea rapidă a angajatorului, CNCD poate fi prima opțiune. Dacă se urmărește obținerea de compensații financiare, instanța de judecată reprezintă alternativa potrivită.
În orice caz, este esențial ca victimele să-și cunoască drepturile pe care le au și să ia măsuri pentru a le proteja.
